VIS (1) vise (23) visuri s. n. 1. Faptul de a visa; imagini shi procese psihice care survin in fazele mai putzin profunde ale somnului. ◊ Carte de vise = carte care cuprinde semnificatzia profetica a visurilor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; extrem de frumos de necrezut ireal. ◊ Loc. adv. K prin vis = vag confuz. ♦ Fig. Atmosfera imagine frumusetze ireala. 2. Reverie meditatzie visare. 3. Fig. Iluzie desharta; aspiratzie irealizabila. ♦ Dorintza arzatoare. ◊ Expr. Ashi vedea visul cu ochii = ashi (sau a i se) indeplini cea mai arzatoare dorintza ashi (sau a i se) realiza tot ce shia propus. Lat. visum.

vis¹ vz vice¹

vis² sn [At: PRAV. LUCACI 164 / Pl: ~uri~e (irg) ~ure / E: ml visum] 1 Succesiune de imagini de scene cu caracter asociativ shi cu grade variabile de coerentza care apar cu o puternica coloratura afectiva in mintea omului in fazele mai putzin profunde ale somnului Si: (rar) visare (1). 2 Activitate psihica care se manifesta in somn prin vis² (1) Si: (rar) visare (2). 3 Stare a celui care are un vis (1) Si: (rar) visare (3). 4 Interval de timp cat dureaza un vis² (1) Si: (rar) visare (4). 5 (Is) Carte de ~e sau cheia ~urilor Carte care releva semnificatzia profetica a visurilor² (1). 6 (Inv; is) Vazator de ~e sau (ivr) visuitor de ~ Persoana care are visuri premonitorii. 7 (Inv; ias) Persoana care da anumite interpretari visurilor². 8 (Inv; is) Talmacitor (sau ghicitor) de ~uri Persoana care prezice viitorul pe baza interpretarii visurilor² (1). 9 (Ila) De ~ Care este propriu visului² (1) Si: ireal. 10 (Fig; ial) Neverosimil de frumos Si: minunat. 11 (Ilav) K prin (sau k in k intrun) ~ Neclar. 12 (Ie) ~uri (sau ~e) placute! Urare adresata unei persoane care urmeaza sa se culce. 13 (D. situatzii intamplari; ie) A nui trece (cuiva ceva) nici (macar) prin ~ sau a nushi inchipui (cineva ceva) nici prin ~ A provoca o mare uimire cuiva. 14 (Iae) A constitui o surpriza extrem de placuta pentru cineva. 15 (Ie) Ashi vedea ~ul cu ochii Ashi (sau a i se) indeplini o mare dorintza. 16 (Iae) A (a i se) realiza tot ceea ce shia propus. 17 (Reg; ie) (A fi) de ~e rele sau (a fi) urat k toate ~ele (A fi) foarte urat. 18 (Reg; ie) A nu fi de ~e rele A merita sa fie luat in seama. 19 (Reg; iae) A avea pretz. 20 (Pfm; ie) A face k toate ~ele A se schimonosi. 21 (Pex; poetic) Somn¹ (1). 22 (Fig) Ansamblu de calitatzi care atrag pe cineva Si: farmec (7). 23 Stare de incantare care o resimte cineva Si: desfatare (4) farmec (8). 24 Agent exterior care provoaca o stare de profunda incantare. 25 (Pm) Lucru ireal de frumos. 26 (Fig) Construct al imaginatziei fara corespondent in realitate Si: fantasma (3) himera (4) iluzie inchipuire (rar) visare (5). 27 (Fig) Aspiratzie irealizabila. 28 (Fig) Dorintza arzatoare. 29 (Fig) Ideal. 3031 Visare (1112).

VIS visuri s. n. 1. Faptul de a visa; inlantzuire de imagini de fenomene psihice shi de idei care apar in conshtiintza omului in timpul somnului. ◊ Carte de vise = carte care cuprinde semnificatzia profetica a visurilor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; fig. extrem de frumos de necrezut ireal. ◊ Loc. adv. K prin vis = vag confuz. ♦ Fig. Atmosfera imagine frumusetze ireala. 2. Reverie meditatzie visare. 3. Fig. Iluzie desharta; gand idee aspiratzie irealizabila. ♦ Dorintza arzatoare. ◊ Expr. Ashi vedea visul cu ochii = ashi (sau a i se) indeplini cea mai arzatoare dorintza ashi (sau a i se) realiza tot ce shia propus. [Pl. shi: vise] Lat. visum.

VIS visuri shi vise s. n. 1. Faptul de a visa; inlantzuire de imagini shi de idei (de cele mai multe ori confuze) care apar in conshtiintza omului in timpul somnului. Atunci parca se trezi k dintrun grozav vis. SADOVEANU O. VII 229. Apoi cu ochii plini de visuri inca Mam scuturat k dupo catastrofa. TOPIRCEANU B. 102. Miezul noptzii sa ivit SHi prin lumea raspindit Ceata visurilor dalbe. ALECSANDRI P. A. 95. Visul iar ma necajeshte SHi cu tine mantilneshte. JARNÍKBIRSEANU D. 164. ◊ (In constructzie cu verbele «a avea» «a visa») Citava vreme noptzile miau fost chinuite de boala; am avut visuri urite. SADOVEANU E. 105. Vis frumos avutam noaptea. A venit un Zburator. EMINESCU O. I 80. Am visat un vis ingrozitor. ALECSANDRI T. II 9. Astanoapte tirzior Am visat vis cu fior. JARNÍKBIRSEANU D. 255. Carte de vise (sau cheia viselor) = carte in care se explica semnificatzia profetica care superstitzioshii o dau viselor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; fig. neverosimil de frumos; minunat ireal. In tacerea adinca murmurul cel duios umbla k un fior prin lumina tremurata de vis. SADOVEANU O. I 52. ◊ Loc. adv. K prin (sau k in) vis = vag confuz. Auzii k prin vis o detunatura de pistol. GANE N. III 126. E mult deatunci e mult nepoate SHi k prin vis le vad pe toate. IOSIF PATR. 5. Din noaptea amintirii o vecientreaga scoate De dureri care insa le simtzim can vis pe toate. EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. Nici prin vis se spune pentru a nega cu desavirshire faptul de a fi gindit sau a fi facut ceva. ♦ Fig. Atmosfera imagine frumusetze ireala. Luceafarul senin rasare Umplind de vis vazduh shi mare. CERNA P. 22. Pestea noptzii feerie Se ridica mindra luna Totui vis shi armonie. EMINESCU O. I 207. ♦ Irealitate. Poetul singur a ramas cu sufletul agatzat in absurd in vis. GALACTION O. I 342. 2. Reverie meditatzie visare. Se plimba ginditor shi prin visurile cei cucereau sufletul razbateau acordurile slabe ale unui cintec. SADOVEANU O. I 52. SHi orentregi ma ingina duioasa A visurilor tinara craiasa. CERNA P. 146. Peste toate domneshte o linishte care te indeamna la visuri. VLAHUTZA R. P. 98. 3. Fig. Iluzie inchipuire desharta; gind idee aspiratzie himerica. SHoimaru shtia dragostea fetei de multa vreme dar o copila neshtiutoare are totdeauna visuri care pier. SADOVEANU O. VIII 124. Ce vise maretze imi sfarimase mie SHcoala domneasca! in loc de palatele inchipuite... gasisem nishte case mici murdare. DELAVRANCEA la TDRG. ♦ Plan; dorintza arzatoare shi statornica. De citeva ore ma aflu la Moscova. Mi sa implinit un vechi shi arzator vis. STANCU U.R.S.S. 9. ◊ Expr. Ashi vedea visul cu ochii v. ochi.

VIS visuri n. 1) Succesiune de fenomene psihice (imagini reprezentari idei) care se manifesta involuntar in timpul somnului (pastranduse uneori shi dupa trezire). Vis frumos. Vis rau. ◊ Visuri placute formula de urare care se spune seara inainte de culcare. De vis a) care atinge culmea perfectziunii; sublim; b) ceea ce nu poate fi real; ireal. K prin (sau k in) vis lipsit de claritate; putzin determinat; vag; confuz. 2) Stare a celui cuprins de ganduri shi de amintiri placute; visare. 3) fig. Idee fantastica irealizabila. 4) fig. Dorintza puternica; aspiratzie; nazuintza. ◊ Ashi vedea visul cu ochii ashi vedea dorintza implinita. [Pl. shi vise] /<lat. visum

vis n. 1. asociere involuntara de idei shi imagini cari se prezinta mintzii in timpul somnului; 2. fig. idei himerice; 3. amintire fugitiva. [Lat. VISUM viziune (vulgar: vis)].

vis n. pl. urĭ rar e (lat. visum viziune vis; pv. vfr. vis). Lucrurĭ care tzi se pare k le vezĭ in somn: o baba iĭ talmacea visu. Fig. Ideĭe himerica: visurile unuĭ ideolog. Ideĭe urmarita cu pasiune: visu luĭ Columb era sa ajunga in India pin apus. K pin vis vag confuz: atzĭ aduce aminte k pin vis.

!vis² (imagine din timpul somnului) s. n. pl. víse

vis s. n. pl. vísuri / víse

vis vise.

VIS s. 1. v. visare. 2. v. aspiratzie.

VIS s. 1. contemplatzie meditatzie reverie visare. (Cufundat in ~.) 2. aspiratzie dor dorintza nazuintza pofta pornire rivna tendintza (rar) nazuire rivnire (reg.) naduleala (inv.) naslire naslitura rivnitura. (~ de a face ceva util.)

Vis ≠ realitate trezie

vis (vise) s. n. 1. Inlantzuire de imagini in timpul somnului. 2. Iluzie himera. Mr. vis megl. istr. vis. Lat. vῑsum (Densusianu Hlr. 195; Pushcariu 1960; REW 9383); cf. campid. bizu prov. v. fr. vis. Der. visa vb. (a avea un vis) mr. nvisedz visare megl. visés istr. misǫ din lat. visāre atestat (cf. Serra Dacor. IX 204 shi REW 9383) logud. bizare; visator adj. (care viseaza inclinat spre reverie); visatorie s. f. (visare fantezie reverie) format dupa fr. rêverie. Visa este cuvint de uz general (ALR I 73).

ashi vedea visul cu ochii expr. a i se implini (cuiva) o mare dorintza.