vijelie¹ sf [At: (a. 1691) ap. TDRG / V: (reg) vajal~ vaj~ vajol~ ~jol~ ~juleie ~jul~ / Pl: ~ii / E: ns cf vajai] 1 Vant puternic in rafale (insotzit de ploaie adesea cu descarcari electrice sau de ninsoare) Si: (inv) vijelire (irg) valtoare (4) (reg) vantoc. 2 (Ilav) Cu ~ Cu putere. 3 (Fig) Fortza impetuoasa nimicitoare. 4 (Fig) Furie (1).

vijelie² sf vz vijulie¹

vijelie s.f. (meteor.) Vint foarte puternic in rafale adesea insotzit de descarcari electrice shi de precipitatzii atmosferice; furtuna. Deodata sa schimbat vremea cea frumoasa intro vijelie cumplita (CR.). ◊ Loc.adv. Cu vijelie = cu putere furtunos. ◊ Compar. Eshti bizar vii k o vijeliepleci k ea (D. ZAMF.). ◊ Fig. (sugereaza ideea de tumult de dezlantzuire navalnica de fortza impetuoasa) Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare (EMIN.). • pl. i. g.d. iei. shi (reg.) vijolie s.f. /de la vijii.

VIJELÍE vijelii s. f. Vint puternic insotzit de obicei de descarcari electrice shi de precipitatzii atmosferice. V. furtuna uragan. Teau apucat vijelii shi teau spulberat viscolele cu mazariche ale sfirshiturilor de toamna. SADOVEANU O. VI 50. Mergea grabit... incotro il mina vijelia. GALACTION O. I 48. [Codrul] se zbuciuma sendoaie geme Batut de neagra vijelie. IOSIF P. 87. Cam pe la amiaza deodata sa schimbat vremea cea frumoasa intro vijelie cumplita sa rastoarne brazii la pamint nu altaceva. CREANGA A. 30. ◊ (In comparatzii) Cind pornira ei sosira shi cazacii k o vijelie shi izbitura lor fu k trasnetul. SADOVEANU O. VII 12. Intra pe usha k o vijelie. HOGASH M. N. 44. Ei trec k vijelia cu aripi fara numar Caci caii lor alearga alatureanspumatzi. EMINESCU O. I 97. ◊ Fig. Vijelii de patimi ishi lasasera urmele. SADOVEANU O. I 421. Mai bine chinul intra lumii vijelie Decit viatza de papusha decit viatza de chilie. EFTIMIU I. 22. Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare Care vine vine vine calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. ◊ Loc. adv. Cu vijelie = cu putere. Dar vintul crunt deodata suflind cu vijelie Schimba a marii fatza in muntzi ingrozitori. ALECSANDRI P. A. 71.

VIJELÍE ~i f. Vant puternic insotzit de ploaie cu grindina shi descarcari electrice sau de ninsoare; furtuna; vantoasa; vantoaica; [G.D. vijeliei] /Orig. nec.

vijelie f. 1. uragan; 2. fig. prin analogie: Mircea insush mana ’n lupta vijelia ’ngrozitoare EM. [Tras din vajaì].

vijolie s.f. v. vijelie.

vijalíe (est) vijelíe (vest) shi vijulíe (Ban. Olt.) f. (Cp. cu litv. wesulys vijalie shi cu ung. zsivaj tumult. Cp. shi cu juvalaĭe shi gilavaĭe. P. sufix cp. cu sfadalie). Uragan mare furtuna. Bombardament vijalios.

vijelíe s. f. art. vijelía g.d. art. vijelíei; pl. vijelíi art. vijelíile

vijelíe s. f. art. vijelía g.d. art. vijelíei; pl. vijelíi art. vijelíile

vijelie

VIJELÍE s. (MET.) v. furtuna.

VIJELIE s. (MET.) furtuna vifor (pop.) vintoasa (reg.) vintoaie (prin Ban.) vicodol (prin Bucov.) vintaraie (inv.) bura tempestate tempesta (latinism inv.) procela. (Afara sa dezlantzuit ~.)^[1] modificata

vijelíe (íi) s. f. Uragan furtuna. Var Olt. vijulie Mold. vijelie. De la vijii „a urla vintul salbatic” poate prin intermediul unei var. expresive neatestate *vijili. Legatura cu sl. vijalica „furtuna” (Cihac II 456) nu este posibila foneticeshte; cu mag. zsivaj „tumult” (Scriban) este improbabila. Tiktin considera imposibila apropierea acestui cuvint la radacina vij; dar motivele lui nu sint suficiente. Der. vijelios adj. (furtunos deslantzuit).