vers sn [At: (a. 1777) GCR II 111/30 / Pl: ~uri (ivr) ~e / E: lat versus fr vers it verso] 1 Unitate prozodica elementara alcatuita dintrunul sau mai multe cuvinte potrivit unei scheme shi determinata fie de cantitatea silabelor fie de accent fie de numarul silabelor Si: (inv) versh (1). 2 Rand dintrun text poetic corespunzator unui vers (1) Si: (inv) versh (2). 3 (Lpl) Lucrare literara in versuri (1) Si: poezie. 4 Ansamblu de poezii (reunite intrun volum). 56 (Lsg) Versificatzie (23). 7 (Ivr) Verset (1).

vers s.n. 1 Unitate prozodica elementara alcatuita dintrunul sau din mai multe cuvinte potrivit unei scheme ritmice determinata fie de cantitatea silabelor (vers metric specific poeziei antice greceshti shi latine) fie de accent (vers ritmic specific poeziei romane germane etc.) fie de numarul silabelor (vers silabic specific poeziei franceze); (inv.) versh. ◊ Vers adonic v. adonic. Vers alb v. alb. Vers alcaic v. alcaic. Vers alexandrin v. alexandrin. Vers anacreontic v. anacreontic. Vers cronistic v. cronistic. Vers eroic v. eroic. Vers ionic v. ionic. Versuri leonine v. leonin. Versuri libere v. liber. Vers safic v. safic. Vers saturnian v. saturnian. Vers senar v. senar. Vers silabic v. silabic. Vers spondaic v. spondaic. Vers trohaic v. trohaic. ♦ Rind dintrun text corespunzator unui asemenea segment. A shters un vers de pe pagina scrisa. 2 (la pl.) Lucrare literara in versuri; ansamblu de asemenea lucrari; poezie. E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai de spus (EMIN.). 3 (la sg.) (Maniera caracteristica de) exprimare (artistica) in versuri; versificatzie. Versul romanesc nu trecuse... de forme naive stingace (SADOV.). ◊ Colect A romanilor virtute... prin versul tau sanvie (ASACHI). ♦ (Maniera de) realizare artistica a versurilor. Am luat de model versul italian (ASACHl). 4 (inv.) Verset. Cartzile biblices impartzite... in versuri insa aceste versuri nau nici metru nici cadentza (LAU.). • pl. uri. /<lat. versus us fr. vers it. verso.

VERS¹ s. n. v. viers.

VERS² versuri s. n. Fiecare dintre rindurile unei poezii alcatuit dintrun shir de cuvinte cu un numar determinat de silabe ordonate in unitatzi ritmice shi (de obicei) rimind intro anumita ordine; p. ext. (la pl.) poezie. V. stih. Versurile «in gradina» shi mai ales «Fantazii» sint unice in literatura romineasca. SADOVEANU E. 173. E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai a spune. EMINESCU O. I 226. Scrie frumos romineshte in proza shi in versuri. RUSSO S. 52. ◊ Vers alexandrin v. alexandrin. Versuri albe = poezie compusa din versuri care nu rimeaza intre ele. Versuri libere v. liber ² (3).

VERS s.n. 1. Cuvant sau grup de cuvinte ashezate potrivit anumitor reguli de masura shi de cadentza shi formand un rand dintro poezie. 2. Poezie; stih. [< lat. versus cf. it. verso fr. vers].

VERS s. n. ansamblu de cuvinte dispuse potrivit anumitor reguli de masura shi de cadentza shi formand un rand dintro poezie. ◊ (p. ext.; pl.) poezie. (< fr. vers lat. versus)

VERS ~uri n. 1) Rand de poezie format dintrun shir de cuvinte ashezate potrivit unor anumite reguli de masura shi cadentza. 2) Scurta creatzie literara in versuri; poezie. ◊ ~uri libere versuri care au diferite masuri. ~uri albe a) versuri fara rima; b) poezie contzinand astfel de versuri. /<lat. versus fr. vers it. verso

vers n. shir de vorbe masurate shi cadentzate dupa regule fixe shi determinate: versuri libere de diferite masuri; versuri albe nerimate. V. viers.

1) vers V. vĭers.

2) *vers n. pl. urĭ (lat. versus d. vertere a intoarce a invirti. V. vĭers vars). SHir (rind) de poezie (odinioara stih). Versurĭ albe versurĭ fara rima shi decĭ fara pareche. La vechiĭ Romanĭ shi Grecĭ versurile eraŭ metrice adica dupa cantitatea lunga orĭ scurta a silabelor. La popoarele de azĭ versuriles ritmice (adica se considera accentu shi numaru silabelor) shi rimate ĭar la Francejĭ nu se considera decit numaru silabelor shi rima.

ghiers sn vz vers

viers sn [At: DOSOFTEI O. I 74 / V: (pop) ghie~ / Pl: ~uri / E: ml versus] 1 (Pop) Melodie (in timpul executarii ei). 2 (Pop) Executare a unei compozitzii muzicale. 3 (Pop) Sonoritate melodioasa a vocii. 4 (Pop) Timbru vocal. 5 (Pop) Glas (1). 6 (Ivr; ilav) Cu ~ viu Prin viu grai. 7 (Pop) Sunet caracteristic scos de unele pasari. 8 (Pop) Succesiune melodioasa de viersuri (7). 9 (Pop) Strigat scos de unele animale. 10 (Pop) Sunet melodios produs de instrumente muzicale. 11 (Trs; Mar) Sunet produs de clopote. 12 (Ivr) Intonatzie.

vĭers (vest) shi vers (est) n. pl. urĭ (lat. vĕrsus vers rind cintec de privighetoare d. vértere versum a intoarce; it. pg. verso pv. fr. vers sp. vierso. V. vers 2). Poet. Melodie cintec: pasare cu dulce vĭers. Fam. Iron. Glas: sa nuĭ maĭ aud vĭersu!

vers (rand in poezie) s. n. pl. vérsuri

vers (rand in poezie) s. n. pl. vérsuri

vers.

VERS s. v. data rand stih verset.

VERS s. (LIT.) 1. (Mold. shi Transilv.) versh (inv.) stih. (Strofa de patru ~uri.) 2. (la pl.) poezie stihuri (pl.) (Mold. shi Transilv.) versh. (Scrie ~uri shi proza.) 3. rima. (Poezie cu ~ alb.)

VERS s. (LIT.) 1. (Mold. shi Transilv.) versh (inv.) stih. (Strofa de patru ~.) 2. (la pl.) poezie stihuri (pl.) (Mold. shi Transilv.) versh. (Scrie ~ shi proza.) 3. rima. (Poezie cu ~ alb.)

vers s. v. DATA. RIND. STIH. VERSET.

vers 1. Prozodie (2). 2. (In folc. rom.) se cunosc trei tipuri de v.: de 4 silabe (in folclorul copiilor) de 6 shi 8 silabe (in toate genurile). V. sunt de doua categorii: v. necantate (scandate insotzite sau nu de muzica) shi v. cantate. V. necantat (intalnit in: urari de Craciun shi anul nou urari la nunta la cununa* oratzii* shi colacarii descantece zicatori unele productzii ale copiilor) are urmatoarele caracteristici: inegalitatea k dimensiune accentele (IV) din vorbire coincid cu accentele metrice (III 1) silabele se grupeaza in picioare (1) metrice inegale binare* sau ternare*. V. cantat este catalectic* sau acatalectic*. In primul caz cand melodia o cere v. sunt intregite dupa norme traditzionale diferit dupa gen (I 3) shi epoca istorica cu „silabe de completare” (Brailoiu): incep intotdeauna cu silaba accentuata (ceea ce are k urmare lipsa tipului de fraza* muzicala anacruzica v. anacruza) accentele din vorbire coincid cu cele metrice silabele se grupeaza cate doua (ceea ce determina structura ritmica binara) sunt totdeauna izometrice (in cadrul unei piese versurile au aceeashi dimensiune); accentele metrice au aceeashi durata dar de intensitatzi variabile: pe prima silaba pe silaba 1 shi 3 (in v. hexasilabic) shi pe silaba 1 shi 5 (in v. octosilabic Bartók). pe silaba 3 shi 7 (Weigand) shi mult mai variate in strigaturile* de joc (Comishel). In timpul cantarii v. sufera unele amplificari: silabe de completare repetare interjectzie interioara inlocuire cu pseudorefrenul (v. refren) sau amputari (apocopa simpla sau dubla).

VERS (< fr. vers < lat. versus shir al scrierii) Un rind dintro poezie in care sint respectate anumite reguli (rima ritm masura). Versurile sint fie metrice k in prozodia antica bazate pe „cantitatea” silabelor fie ritmice k in prozodia multor limbi modeme bazate pe accent iar cele in functzie de numarul silabelor k in poezia franceza versuri silabice. In afara de versul clasic traditzional in sensul aratat mai sus se cultiva azi pe scara larga versul liber denumit de Al. Macedonski cind „decadent” cind „simfonic” shi care se identifica adesea cn fraza. Versurile libere sint randurile dintro poezie neprozodica in care toate regulile de rima masura shi ritm sint aplicate dupa voie. Unii cercetatori vad in aceasta dezagregare a versului un anumit dispretz al multor poetzi fatza de ritm versul liber fiind socotit de ei k o tendintza de nivelare a versului in sine shi contopire a acestuia cu proza. O alta cauza a acestui proces este shi aceea k versul traditzional nu ar mai corespunde ritmului vietzii moderne. Datorita schimbarii metrului nerespectarii acelorashi combinatzii ritmice versul liber este fundamentat pe polimetrie. Versul liber shi versul alb se cultiva alaturi de versul traditzional shi in mod exclusiv in poezia contemporana. Se intilnesc adesea versuri denumite letrizate ale caror cuvinte incep cu aceeashi litera. Promotorul letrismului (< fr. lettrisme) este scriitorul Isidore Isou care vede esentza poeziei in sonoritatea literelor dispuse arbitrar. Suprimarea punctuatziei folosite de unii poetzi este justificata de tendintza de a da cuvintului shi silabei un fel de autonomie. Intre poetzii noshtri clasici versul liber lau folosit I. Minulescu (Romantze pentru mai tirziu) Lucian Blaga (Poemele luminii) sh.a. Majoritatea poetzilor contemporani cultiva indeosebi versul liber. Ex. Lumina ceo simt Navalindumi in piept cind te vad Oare nu e un strop din lumina Creata in ziua dintii Din lumina aceeansetata adinc de viatza? Lumina ceo simt navalindumi in piept cind te vad minunato e poate k ultimul strop din lumina creata in ziua dintii. (LUCIAN BLAGA Lumina)

FACIT INDIGNATIO VERSUS (lat.) indignarea faureshte versuri Iuvenal „Satirae” I 79. Nemultzumirea sentimentul de revolta stimuleaza talentul poetului.

QUIDQUID TENTABAT DICERE VERSUS ERAT (lat.) orice incearca sa spuna era vers Ovidiu „Tristele” IV 10 26: „Et quod tentabam dicere versus erat” („Orice incercam sa spun era vers”). Expresia indica talentul poetic deosebit al cuiva.