opțiuni
  • info

9 definiții pentru vegheat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Înv.) Care veghează; treaz: vigilent, precaut. – V. veghea.

vegheat1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ? / E: veghea] (Rar) 1-2 Veghe (8-9).

vegheat2, ~ă a [At: VARLAAM, C. 58 / V: (reg) vig~ / Pl: ~ați, ~e / E: veghea] 1 (Rar) Care este ținut sub observație Si: păzit2. 2 (Înv; îs) Voie ~ă Favorizare (a cuiva). 3 (Înv; îas) Atitudine părtinitoare. 4 (Îvr; îs) Carte de voie ~ă Salvconduct. 5 (Înv) Vădit2 (6). 6 (Înv) Fățiș (3). 7 (Înv; îs) Faptă ~ă Flagrant delict. 8 (Îrg) Atent (1). 9 (Îrg) Treaz. 10 (Îrg) Vigilent (1).

vegheat2, -ă adj. (înv.) 1 (despre oameni) Care este ținut sub observație, sub pază, sub control; păzit. 2 Care veghează; treaz; vigilent, precaut. 3 Voie vegheată = a) favorizare, avantajare, atitudine părtinitoare; b) rea intenție. • pl. -ți, -te. /v. veghea.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Înv.) Care veghează; treaz; vigilent, precaut. – V. veghea.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Învechit) Care veghează; treaz, vigilent, precaut. Așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. COȘBUC, P. II 39. Dar simțirile-i... sînt în veci deștepte; inima-i vegheată este mereu în mișcare și urîtul fuge. ODOBESCU, S. III 17. ◊ Expr. Cu voie vegheată = din proprie inițiativă, de bunăvoie, cu bunăvoință. Da, da! Cam așa, jupîne! Ce să zic. Eu am citit. Dar nu cu voie vegheată: Chiar dumnealor m-au poftit. HASDEU, R. V. 28.

vegheat a. 1. deștept, treaz: le ținea mintea vegheată; 2. Jur. vădit: nimeni nu poate fi arestat afară de cazul de vină vegheată; faptă vegheată, flagrant delict.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VEGHEÁT adj. v. atent, circumspect, deștept, grijuliu, neadormit, precaut, prevăzător, prudent, treaz, vigilent.

vegheat adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. DEȘTEPT. GRIJULIU. NEADORMIT. PRECAUT. PREVĂZĂTOR. PRUDENT. TREAZ. VIGILENT.

Intrare: vegheat
vegheat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vegheat
  • vegheatul
  • vegheatu‑
  • vegheată
  • vegheata
plural
  • vegheați
  • vegheații
  • vegheate
  • vegheatele
genitiv-dativ singular
  • vegheat
  • vegheatului
  • vegheate
  • vegheatei
plural
  • vegheați
  • vegheaților
  • vegheate
  • vegheatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vegheat, vegheatăadjectiv

  • 1. învechit Care veghează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: precaut treaz vigilent
    • format_quote Așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. COȘBUC, P. II 39. DLRLC
    • format_quote Dar simțirile-i... sînt în veci deștepte; inima-i vegheată este mereu în mișcare și urîtul fuge. ODOBESCU, S. III 17. DLRLC
    • chat_bubble Cu voie vegheată = din proprie inițiativă, de bunăvoie, cu bunăvoință. DLRLC
      • format_quote Da, da! Cam așa, jupîne! Ce să zic. Eu am citit. Dar nu cu voie vegheată: Chiar dumnealor m-au poftit. HASDEU, R. V. 28. DLRLC
etimologie:
  • vezi veghea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.