vecie sf [At: PSALT. 18 / Pl: (rar) ~ii / E: veac + ie] 1 (Bis) Durata nelimitata de existentza in viitor Si: eternitate (10) veac (19) veshnicie (12) (inv) vecuire (1). 2 (Bis) Existentza veshnica de dupa moarte Si: eternitate (13) veac (20) veshnicie (7) (inv) vecuire (2). 3 (Bis; ila) De ~ Care nu va avea sfarshit Si: etern (9)veshnic (12). 4 (Jur; ivr) Valabil pe termen nelimitat. 5 (Bis; ilav) In (ori pana in inv preste) ~ sau (inv) in ~ia veacului (ori ivr de veac) (ivr) in ~ de veac In tot timpul. 6 (Bis; ial) In eternitate. 7 (Ilav; in constructzii negative) In (sau pe inv pana in) ~ Niciodata. 8 (Irg; ilav) Pe (sau in) ~ Pe termen nelimitat. 9 (Irg; ial) Pe viatza. 10 (Ilav) Pe (sau pentru) ~ Pentru totdeauna. 11 (Ie) A inchide ochii pe (sau pentru) ~ A muri. 12 (Ie) A dormi (sau a zacea a fi dus) pe (sau pentru) ~ A fi mort. 13 (Ivr) Nemurire. 14 Durata fara inceput shi sfarshit Si: eternitate (1) veshnicie (1). 15 Existentza care nu se supune nici unei determinari cronologice care este infinita in timp Si: eternitate (5) veshnicie (2). 16 (Bis; ila) De ~ Etern (1). 17 (Ilav) Din ~ Din totdeauna. 18 (Ial; in constructzii negative) Niciodata.

vecie s.f. 1 (bis.) Existentza (veshnica) de dupa moarte; eternitate veshnicie (inv.) vecuire. Omul trebuie sa traiasca mai mult pentru vecie decit pentru lume (MARC.). ◊ Loc.adj. De vecie = veshnic etern. ◊ Loc.adv. In (ori pina in) vecie = a) in eternitate; b) (in constr. neg.) niciodata. 2 Durata nelimitata in viitor. Fiind shi tu un calator care inaintezi catre vecie (MARC.). ◊ Loc.adj. adv. Pe vecie = a) (in mod) veshnic etern; b) pe termen nelimitat pe viatza. ◊ Expr. A inchide ochii (ori a adormi) pe (sau pentru) vecie = a muri. A dormi (sau a zacea a fi dus) pe (sau pentru) vecie = a fi mort. 3 Durata fara inceput shi fara sfirshit; ceea ce nu se supune nici unei determinari cronologice. Noapte tu eshti sclava neagra a veciei (VLAH.). ◊ Loc.adv. De vecie = a) din totdeauna; b) (in constr. neg.) niciodata. ◊ Exager. Procesele acestea dureaza o vecie (GOLO.). ◊ Fig. Din noaptea amintirii o vecientrega scoate (EMIN). • pl. i. g.d. iei. /veac + ie.

VECÍE s. f. Eternitate veshnicie. Carpatzii mei cu mindre creste shi Dunare tu apa draga Decir fi pealese cum nu este Cu voi ash sta veciantreaga. BENIUC M. 143. O zi buna fericita E o parte din vecie. ALEXANDRESCU M. 54. ♦ Fig. Imensitate nemarginire multzime. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie Ea din noaptea amintirii o vecien treaga scoate De dureri. EMINESCU O. I 130. ◊ Loc. adj. De vecie = de veci v. veac (3). Al meu suflet senaltza... SHi merge de se pune pe poarta de vecie. ALEXANDRESCU P. 23. ◊ Loc. adv. in vecie sau (rar) in vecia veacurilor = in veci. V. veac (3). SHi asha necontenit in vecia veacurilor. GANE N. III 20. Atunci in vecie Suflarea ta calda ea no sa invie. EMINESCU O. I 38. Nu teoi vedean vecie Caci asha voieshte August. CONACHI P. 232. Pe vecie = pe veci v. veac (3). Astai tot ce dau miresei. Dacaii plac daca malege Minatzi dreapta imparate pe vecie sa ne lege. EFTIMIU i. 12. Sar considera dezonorata pe vecie daca sar intimpla sa lipseasca [de la vreun spectacol]. REBREANU R. I 186. Fugit din sat pe vecie Speriat de saracie. SHEZ. IV 133.

VECÍE ~i f. 1) Durata avand un inceput dar neavand sfarshit; veshnicie; eternitate. ◊ Pe ~ pe veci; pentru totdeauna. 2) Perioada de timp foarte lunga. [G.D. veciei] /veac + suf. ~ie

vecie f. eternitate: pentru vecie. [V. veac].

vecíe f. (d. vecĭ pl. d. veac). Eternitate timp fara sfirshit: asha va fi pe vecie! V. veshnicie.

vecíe s. f. art. vecía g.d. vecíi art. vecíei

vecíe s. f. art. vecía g.d. vecíi art. vecíei

VECÍE s. v. eternitate.

VECIE s. eternitate nemurire veshnicie (livr.) perpetuitate (reg.) savirshie (inv.) nemuritorie. (Fapta sa ia asigurat ~.)