VECÍE s. f. Eternitate veshnicie. Carpatzii mei cu mindre creste shi Dunare tu apa draga Decir fi pealese cum nu este Cu voi ash sta veciantreaga. BENIUC M. 143. O zi buna fericita E o parte din vecie. ALEXANDRESCU M. 54. ♦ Fig. Imensitate nemarginire multzime. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie Ea din noaptea amintirii o vecien treaga scoate De dureri. EMINESCU O. I 130. ◊ Loc. adj. De vecie = de veci v. veac (3). Al meu suflet senaltza... SHi merge de se pune pe poarta de vecie. ALEXANDRESCU P. 23. ◊ Loc. adv. in vecie sau (rar) in vecia veacurilor = in veci. V. veac (3). SHi asha necontenit in vecia veacurilor. GANE N. III 20. Atunci in vecie Suflarea ta calda ea no sa invie. EMINESCU O. I 38. Nu teoi vedean vecie Caci asha voieshte August. CONACHI P. 232. Pe vecie = pe veci v. veac (3). Astai tot ce dau miresei. Dacaii plac daca malege Minatzi dreapta imparate pe vecie sa ne lege. EFTIMIU i. 12. Sar considera dezonorata pe vecie daca sar intimpla sa lipseasca [de la vreun spectacol]. REBREANU R. I 186. Fugit din sat pe vecie Speriat de saracie. SHEZ. IV 133.