15 definitzii pentru vanat (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VANAT A vinetzi te adj. s. n. s. f. I. Adj. 1. De culoare albastruinchis (cu reflexe violete). ♦ Intunecat plumburiu (din cauza cetzii a departarii etc.). 2. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Invinetzit; palid livid. 3. (Despre penele unor pasari sau despre parul unor animale) Cenushiu batand in albastru; sur. II. S. n. Culoare vanata (I 1). III. S. f. (Bot.) Patlagea vanata v. patlagea. Lat. venetus.

VANAT A vinetzi te adj. s. n. s. f. I. Adj. 1. De culoare albastruinchis (cu reflexe violete). ♦ Intunecat plumburiu (din cauza cetzii a departarii etc.). 2. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Invinetzit; palid livid. 3. (Despre penele unor pasari sau despre parul unor animale) Cenushiu batand in albastru; sur. II. S. n. Culoare vanata (I 1). III. S. f. (Bot.) Patlagea vanata v. patlagea. Lat. venetus.

vanat ~a [At: BIBLIA (1688) 572/32 Pl: vinetzi vinete (inv) vinetzi sf / E: ml venetus a um] 1 a Care are culoare albastruinchis (cu reflexe violete) Si: (reg) viorint1 (2) (ivp) patlaginiu (reg) vinicios Vz vanacios (1) vinatoi (1). 2 a De culoarea plumbului batand in negru (cu reflexe violete). 3 a (D. culoare) Care are o nuantza particulara obtzinuta prin combinarea albastrului shi a cenushiului. 4 a (Inv; is) Hartie ~a Hartie inferioara calitativ celei veline. 56 sfa a (Reg; shis strugure ~) (Soi de struguri) cu boabele de culoare vinat(1)inchis bun producator de vin. 7 a (Reg; is) Huma ~a Varietete de huma care se gaseshte in coastele dealurilor shi ale rapelor folosita in loc de var la spoitul caselor Si: (reg) humoaie. 8 a (Reg; is) Buba ~a Excrescentza care apare mai ales la incheietura degetelor de la picioare shi in podul palmei Si: (reg) buba albastra buba mierie. 9 a (Reg; ias) Cancer (1). 10 a (D. ochi) Care are irisul albastruinchis cu reflexe violete. 11 a (D. ochi) Care are sclerotica mov. 12 a (D. ochi) Care are cearcane. 13 a (D. lumina foc fenomene meteorologice) De culoare albastruintens cu reflexe violete sau roshietice. 14 a (Trs; d. marfuri; ie) A fi in focul ~ A fi foarte scump. 15 a (D. elemente ale naturii peisaje momente ale zilei etc.) Care este intunecat (din cauza cetzii a departarii etc.). 16 a (D. elemente ale naturii peisaje momente ale zilei etc.) Care provoaca tristetze (prin aspectul intunecat posomorat) Si: deprimant dezolant. 17 a (D. nori) Cenushiuinchis care anuntza sau aduce vreme urata cu precipitatzii abundente. 18 a Cenushiualburiu cu reflexe albastre sau violete. 19 a Cenushiu (inchis). 20 a Albastru deschis. 21 a (Ban; Trs; d. ochi) Caprui. 22 sn (Ivr) TZesatura de culoare vanata (3). 23 sf (Ivr) Haina facuta dintro tzesatura de culoare vanata (1). 24 a (D. fiintze sau partzi ale corpului lor) Care a capatat o culoare vanata (1) (din cauza frigului a unei lovituri a unei boli etc.) Si: vinetziu (14) (reg) valced1 (1). 25 a (Spc; d. oameni) Cu obrazul de culoare vanata (1) (de frig de manie etc.) Si: invinetzit livid vinetziu (15) (reg) valced1 (2). 26 a (Reg; d. oameni) Cu obrazul fara culoare Si: palid. 27 a (D. pielea parul blana unor animale sau d. penele unor pasari) Cenushiu (batand in albastru). 28 a (D. animale sau pasari) Care are pielea parul blana sau penele de culoare cenushie (batand in albastru). 29 smf Cal sau iapa de culoare cenushie (batand in albastru). 30 smf (Mun; Trs) Bou sau vaca cu parul de culoare cenushie (batand in albastru). 31 sf (Reg) Oaie cu lana de culoare cenushie (batand in albastru). 32 sf (Mun; Olt) Gaina cu penele de culoare cenushie (batand in albastru). 33 sf Planta de cultura din familia solanaceelor cu tulpina ramificata cu frunzele mari ovale sau alungite cu florile violete shi cu fructele comestibile ovale mari shi carnoase de culoare violeta neagra sau roshiatica Si: patlagea vanata patlagica vanata (reg) gadina tomadele (Solanum melongena). 34 sf (Prc) Fructul vinetei (33). 35 sn Culoare intermediara intre albastru shi cenushiuinchis (cu reflexe violete). 36 s (Reg) Cearcan la ochi. 37 sfp (Bot; reg) Dumitritze (Aster salignus). 38 sfp (Bot; reg) Petunii (Petunia hybrida). 39 sma (Euf) Drac (1).

VANAT vanata (vínetzi vínete) Care este de culoare albastrainchisa batand in violet. 2) (despre persoane) Care a capatat o culoare albastrainchisa batand in violet; invinetzit. 3) (despre pene sau par de animale) Care are o culoare cenushie cu nuantza de albastru. /<lat. venetus

vanat a. albastru inchis. [Lat. VENETUS azuriu].

vinetzi [At: LEX. MARS. 225 / V: (irg) vanatzi (inv) ven~ / Pzi: ~tzesc / E: vanat] 12 vir (Irg) A deveni livid. 34 vir (Irg) A deveni palid. 5 vi (Irg) (D. ochi) A face cearcane (9). 6 vt (Irg) A face sa devina vanat (35). 7 vt (Irg) A colora in vanat (1). 8 vt (Irg; spc; c. i. rufe) A albastri (7). 910 vri (Reg; d. produse alimentare) A capata o culoare vanata din cauza unui proces de alterare. 1112 vri (Reg; d. obiecte metalice) A (se) oxida. 1314 vri (Reg; d. obiecte de arama) A cocli (12).

vinat a adj. s.n. I adj. 1 Care are culoarea albastruinchis (cu reflexe violete); de culoarea plumbului batind in negru cu reflexe violete. Ferestre prafuite portzi inalte vinete singuratate (SADOV.). ♦ (despre culoare) Care are o nuantza particulara obtzinuta din combinarea albastrului shi a cenushiului (cu reflexe violete). Rochia avea o culoare vinata. ♦ Care este intunecat plumburiu (din cauza cetzii a departarii etc.). Drumul e nesfirshit shi se scufunda in zarea vinata (ARGH.). 2 (despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Care este invinetzit. 3 (despre penele unor pasari sau despre parul unor animale) Care este cenushiu cu nuantze albastrui; sur. Cei doi armasari vinetzi... fura numaidecit inhamatzi la sanie (K. PETR.). 4 (bot.) Patlagea vinata (shi subst. f.) = planta de cultura din familia solanaceelor cu tulpina ramificata cu frunzele mari ovale shi alungite cu florile violete shi cu fructele comestibile ovale mari shi carnoase de culoare violeta neagra sau roshiatica (Solanum melongena). II s.n. Culoarea vinata. Optzeci shi trei de picioare solzite cu galben cu vinat sau cu albastru spinzurau la locul de cinste (VOIC.). • pl. vinetzi te. /lat. venĕtus a um.

VÍNAT2 A vinetzi te adj. 1. De culoarea albastra intunecata (cu reflexe violete) a cerului senin spre seara. Cerul era curat vinatinchis cu stelele tremuratoare k nishte picaturi de roua. REBREANU R. II 157. Pe urma ramasei nemishcat cu ochii ficshi privind fereastra care se deslushea k o pata mare vinata. DUNAREANU CH. 119. ◊ (Poetic) Noaptea potolit shi vinat arde focul in camin. EMINESCU O. I 42. (Rar despre ochi) Singuri voi stejari raminetzi De visatzi la ochii vinetzi. EMINESCU O. I 122. ◊ (Adverbial) Ochi care lucesc vinat. ODOBESCU S. III 64. Piatra vinata v. piatra (II 3). ♦ (Despre fum nori) Albastrucenushiu. Fumul vinat se ridica de pe curte shi de pe sat. SADOVEANU O. I 50. Uitatziva colo sus sus unde se sfirsheshte zidul de brazi unde se prelinge un nor vinat. DELAVRANCEA O. II 109. In fum vinat de tamiie. EMINESCU O. I 65. ♦ Intunecat plumburiu (din cauza cetzii a departarii). Muntele de peste apa se incrunta mai tare ishi ascute crestele creshte intunecat spre cer incit ziua devine vinata. BOGZA A. I. 146. Bolta sura k cenusha Codrii vinetzi dorm adinc. TOPiRCEANU B. 16. Muntzii vinetzi... se vad in departare. NEGRUZZI S. I 308. ◊ (Poetic) Bubuitura a sunat lung lung de tot peste golul vinat al vaii. POPA V. 11. ♦ Fig. Lipsit de veselie sumbru. Izbucni intrun... ris vinat. CARAGIALE M. 34. 2. (Despre oameni sau partzi ale corpului) Lipsit de singe palid livid; Buzele vinete se mishcau mestecind vorbe neintzelese. BART E. 344. Numai un batrin vinat la fatza cu nasul roshu motzaia cu pipa intre dintzi. id. ib. 93. ◊ (Cu determinari cauzale introduse prin prep. «de») Se napusti in casa vinat de minie. DUMITRIU P. F. 62. Prin usha bacaniilor... cind se casca sa primeasca inlauntru un client vinat de ger navalea miros de peshte. C. PETRESCU C. V. 118. 3. (In expr.) Patlagea (sau patlagica) vinata (shi substantivat f.) v. patlagea (2). 4. (Despre animale) (Cu parul) surinchis; (despre pasari) cu pene cenushii batind in albastru. Adusese shase calutzi patru vinetzi shi doi murgi. CAMIL PETRESCU O. IV 16. Sitarii vinetzi shi becatzele cu cioc alb shi subtzire se plimba fara frica pe linga vapor. VLAHUTZA R. P. 20. Merge tinaru calare Peun cal vinat bidiviu TEODORESCU P. P. 53. ◊ (Substantivat) Dinca ishi infipse mina in coama scurta shi groasa a vinatului sau. CAMIL PETRESCU O. II 16. SHi mai am pe vinatul Caremi poarta sufletul. JARNÍKBIRSEANU505. Vinata cea frumoasa Iapa scurta shi vinoasa. ALECSANDRI P. P. 129.

vínat a adj. pl. vinetzĭ vinete (lat. vĕnĕtus venetzian albastru k marea. V. venetic. Cp. cu sur). Albastru inchis (cum apare pe pele dupa o lovitura). Violet: patlagele prune vinete; vinat k ficatu. Cenushiŭ (Mold. Pop.): un motan vinat. V. patlaginiŭ singeap 2 turchez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vanat1 adj. m. pl. vínetzi; f. vanata pl. vínete

vanat adj. m. pl. vínetzi; f. sg. vanata pl. vínete

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VANAT adj. 1. (inv. shi pop.) patlaginiu (Munt.) civit. (De culoare ~.) 2. v. invinetzit. 3. v. livid. 4. sur. (Cal ~.)

VINAT adj. 1. (inv. shi pop.) patlaginiu (Munt.) civit. (De culoare ~.) 2. invinetzit (inv. shi reg.) vinetzit (reg.) vilced. (Are obrazul ~ de la lovitura.) 3. invinetzit livid verde. (~ la fatza de minie.) 4. sur. (Cal ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vinat (vinata) adj. 1. De culoare albastruinchis violet. 2. Cenushiu gri se zice despre parul cailor. Mr. vinit megl. vinat istr. viret. Lat. vĕnĕtus (Pushcariu 1891; REW 9198; Rosetti I 172). Der. vinataie (var. vinatare) s. f. (pata vinata pe corp; contuzie) cu suf. aie k aparaie vilvataie; vinecior adj. (de culoare vinetzie; nume de cal); vinetzea s. f. (albastrea Centaurea cyanus; ciuperca Russula aurata R. delica Lactarius volemus R. integra; planta medicala Ajuga reptans) uneori shi vinetzica cf. vineritza; vinetziu adj. (livid care bate in vinat); vinetzie s. f. (culoarea vinata vinat); (in)vinetzi vb. (a se face vinat; a deveni violet).

Intrare: vanat (adj.)
vanat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A47)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vanat
  • vanatul
  • vanatu‑
  • vanata
  • vanata
plural
  • vinetzi
  • vinetzii
  • vinete
  • vinetele
genitiv-dativ singular
  • vanat
  • vanatului
  • vinete
  • vinetei
plural
  • vinetzi
  • vinetzilor
  • vinete
  • vinetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vanat, vanataadjectiv

  • 1. De culoare albastruinchis (cu reflexe violete). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cerul era curat vinatinchis cu stelele tremuratoare k nishte picaturi de roua. REBREANU R. II 157. DLRLC
    • format_quote Pe urma ramasei nemishcat cu ochii ficshi privind fereastra care se deslushea k o pata mare vinata. DUNAREANU CH. 119. DLRLC
    • format_quote poetic Noaptea potolit shi vinat arde focul in camin. EMINESCU O. I 42. DLRLC
    • format_quote poetic rar (Despre ochi) Singuri voi stejari raminetzi De visatzi la ochii vinetzi. EMINESCU O. I 122. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Ochi care lucesc vinat. ODOBESCU S. III 64. DLRLC
    • 1.1. Piatra (?) vanata (?). DLRLC
    • 1.2. (Despre fum nori) Albastrucenushiu. DLRLC
      • format_quote Fumul vinat se ridica de pe curte shi de pe sat. SADOVEANU O. I 50. DLRLC
      • format_quote Uitatziva colo sus sus unde se sfirsheshte zidul de brazi unde se prelinge un nor vinat. DELAVRANCEA O. II 109. DLRLC
      • format_quote In fum vinat de tamiie. EMINESCU O. I 65. DLRLC
    • 1.3. Intunecat (din cauza cetzii a departarii etc.). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Muntele de peste apa se incrunta mai tare ishi ascute crestele creshte intunecat spre cer incit ziua devine vinata. BOGZA A. I. 146. DLRLC
      • format_quote Bolta sura k cenusha Codrii vinetzi – dorm adinc. TOPiRCEANU B. 16. DLRLC
      • format_quote Muntzii vinetzi... se vad in departare. NEGRUZZI S. I 308. DLRLC
      • format_quote poetic Bubuitura a sunat lung lung de tot peste golul vinat al vaii. POPA V. 11. DLRLC
    • 1.4. figurat Lipsit de veselie. DLRLC
      sinonime: sumbru
      • format_quote Izbucni intrun... ris vinat. CARAGIALE M. 34. DLRLC
  • 2. Despre fiintze sau partzi ale corpului lor: livid, palid, invinetzit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Buzele vinete se mishcau mestecind vorbe neintzelese. BART E. 344. DLRLC
    • format_quote Numai un batrin vinat la fatza cu nasul roshu motzaia cu pipa intre dintzi. BART E. 93. DLRLC
    • format_quote Se napusti in casa vinat de minie. DUMITRIU P. F. 62. DLRLC
    • format_quote Prin usha bacaniilor... cind se casca sa primeasca inlauntru un client vinat de ger navalea miros de peshte. C. PETRESCU C. V. 118. DLRLC
  • 3. (Despre penele unor pasari sau despre parul unor animale) Cenushiu batand in albastru. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: sur
    • format_quote Adusese shase calutzi patru vinetzi shi doi murgi. CAMIL PETRESCU O. IV 16. DLRLC
    • format_quote Sitarii vinetzi shi becatzele cu cioc alb shi subtzire se plimba fara frica pe linga vapor. VLAHUTZA R. P. 20. DLRLC
    • format_quote Merge tinaru calare Peun cal vinat bidiviu TEODORESCU P. P. 53. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Dinca ishi infipse mina in coama scurta shi groasa a vinatului sau. CAMIL PETRESCU O. II 16. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat SHi mai am pe vinatul Caremi poarta sufletul. JARNÍKBIRSEANU505. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Vinata cea frumoasa Iapa scurta shi vinoasa. ALECSANDRI P. P. 129. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.