invinetzit¹ sn [At: DA ms / V: ~vanatatzit ~vanatz~ / Pl: (rar) ~uri / E: invinetzi] 15 Invinetzire (15). 6 (Fig; rar) Umbra.

invinetzit² ~a a [At: NEGRUZZI S. I 311/ V: ~vanatatzit ~vanatz~ / Pl: ~itzi ~e / E: invinetzi] 1 Colorat in vanat. 2 Caruia i sau produs vanatai prin lovire. 3 (Pex) Snopit in bataie. 4 Care a devenit vanat de frig durere manie etc.

INVINETZÍT A invinetzitzi te adj. Care a devenit vinat; p. ext. care shia pierdut stralucirea care a palit care sa ofilit. Pe cer inca mai straluceau citeva stele invinetzite din puzderia de peste noapte. PREDA I. 130. Gemea mushcat de vinturi un stuf de liliac. Plapindele lui ramuri abia inmugurite... Nainte deashi da rodul mureau invinetzite. MACEDONSKI O. I 114. Acele buze... amutzeau invinetzite. NEGRUZZI S. I 311.

INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. Refl. shi intranz. A deveni a se face vanat (de frig de manie etc.) ♦ Tranz. A acoperi cu vanatai prin lovire. In + vanat.

invinetzi [At: CORESI EV. 158/36 / V: (nob) ~vanatatzi ~vanatzi (rar; cscj) ~vanata ~tza / Pzi: ~tzesc / E: in + vanat] 12 vtr A (se) face vanat Si: (reg) a (se) invinetetzi (12). 3 vt A face cuiva vanatai Si: (reg) a invinetetzi (3). 4 vt (Pex) A snopi in bataie Si: (reg) a invinetetzi (4). 5 vi A se face vanat la fatza de frig de durere etc. Si: (reg) a se invinetetzi (5).

INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. Refl. shi intranz. A deveni a se face vanat (de frig de manie etc.) ♦ Tranz. A face cuiva vanatai lovindul. In + vanat.

INVINETZÍ invinetzesc vb. IV. 1. Refl. A deveni a se face vinat la fatza sau la corp k efect al circulatziei anormale a singelui (provocata de frig de lovituri de minie de boala). Mam invinetzit shi era gata sal lovesc. CAMIL PETRESCU U. N. 116. Copilul... incepu sa zbiere la sinul femeii... invinetzinduse instantaneu. C. PETRESCU C. V. 31. De multe ori gainele mor cu droaea; numai ce vezi k li se invinetzesc barbiele shi creasta. SHEZ. III 203. ◊ Intranz. Lea spus k acuma e prea tirziu k femeia a inceput sa invinetzeasca. REBREANU I. 56. ♦ Tranz. A acoperi (pe cineva) cu vinatai batindul. Baba lua pe fata la trei parale shio batu shio batu pina toata o invinetzi. RETEGANUL P. I 52. 2. Tranz. Fig. A umple de ura de minie; a invenina. Nicolaie Dragosh alaturi stringind o furca de fier in mina mormai cu o ura carei invinetzea vorbele. REBREANU R. II 248.

A INVINETZÍ ~ésc 1. intranz. v. A SE INVINETZI. 2. tranz. A face sa se invinetzeasca. /in + vanat

A SE INVINETZÍ ma ~ésc intranz. A capata culoare vanata; a deveni vanat. /in + vanat

invinetzì v. a (se) face vanat.

invinetzésc v. tr. (d. vinat). Fac vinat. V. refl. Ma fac vinat: corpu se invinetzise de loviturĭ.

invinetzít adj. m. pl. invinetzítzi; f. sg. invinetzíta pl. invinetzíte

invinetzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invinetzésc imperf. 3 sg. invinetzeá; conj. prez. 3 sa invinetzeásca

invinetzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invinetzésc imperf. 3 sg. invinetzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. invinetzeásca

INVINETZÍT adj. 1. vanat (inv. shi reg.) vinetzit (reg.) valced. (Are obrazul ~.) 2. v. livid.

INVINETZIT adj. 1. vinat (inv. shi reg.) vinetzit (reg.) vilced. (Are obrazul ~.) 2. livid verde vinat. (~ la fatza de minie.)

INVINETZÍ vb. 1. (reg.) a murseca a valcezi. (La ~ in bataie.) 2. a se albastri. (Sa ~ la fatza.)

INVINETZI vb. 1. (reg.) a murseca a vilcezi. (La ~ in bataie.) 2. a se albastri. (Sa ~ la fatza.)

a invinetzi mutra / spinarea cuiva expr. a bate pe cineva foarte tare.