SUR A suri e adj. 1. De o culoare intermediara intre alb shi negru sau care rezulta dintrun amestec de alb shi negru; cenushiu; (despre animale shi pasari) care are parul lana penele de culoare cenushie. ♦ (Substantivat m.) Nume dat unui cal cu parul sur (1). ♦ (Substantivat f.; in sintagma) Sura de stepa = rasa de taurine indigena de culoare cenushie sau vanata care prezinta o mare rezistentza shi pretentzii reduse de hrana. 2. (Despre cer nori vazduh) Lipsit de lumina de stralucire; incetzoshat tulbure; fig. posomorat mohorat. 3. (Despre parul oamenilor; p. ext. despre oameni) Carunt. ♦ Fig. (Rar) Batran stravechi; indepartat. Din bg. sb. sur.

sur ~a [At: BIBLIA (1688) ap. TDRG / Pl: ~i ~e / E: ns cf bg сур srb sur] 1 a (D. culori) Intermediar intre alb shi negru Si: cenushiu (1) fumuriu (1) gri (1) (rar) prafuriu (pop) shoreciu (reg) fumur (1) siv (inv) plumbiu sangepiu (tri) bozafer Vz sein. 2 sn Culoare intermediara intre alb shi negru Si: cenushiu (2) fumuriu (2) gri (2). 3 a (D. obiecte d. parul blana animalelor penele pasarilor etc.) Care are culoarea sura (1) Si: cenushiu (1) gri (1) (pop) fumuriu (1) shoreciu (reg) fumur siv saran (inv) plumbiu sangepiu (tri) bozafer Vz sein. 4 a (Is) Mere ~ Soiuri de mere a caror coaja este sura (2). 5 sfa (Reg) Icter. 67 smf a (Animal sau pasare) care are pielea parul blana sau penele sure (2) Si: cenushiu (reg) suran. 8 smf Cal sau iapa cu parul sur (2). 9 s (Ban; Trs) Bou sau magar su parul sur (3) ori gaina cu pene sure. 10 a (Pop; d. parul oamenilor) Carunt (1). 11 a (Ie) A scoate (cuiva) peri ~i (in cap) A scoate cuiva peri albi. 12 a (D. oameni d. capul ori tamplele lor) Care are parul barba sau mustatzile carunte Si: carunt (1). 13 a (Fig) Stravechi (1). 14 a Argintiu (1). 15 a (Mai ales d. lumina fenomene meteorologice momente ale zilei) Lipsit de stralucire de lumina Si: intunecat Vz incetzoshat tulbure. 16 a (Pex) Deprimant. 17 a Care nu se remarca in nici un fel Si: shters. 18 a Lipsit de atractivitate Si: anost (3) fad. 19 sfa (Reg) Dans popular. 20 sfa Melodia dupa care se executa sura (19).

SUR A suri e adj. 1. De o culoare intermediara intre alb shi negru sau care rezulta dintrun amestec de alb shi negru; cenushiu; (despre animale shi pasari) care are parul lana penele de culoare cenushie. ♦ (Substantivat m.) Nume dat unui cal cu parul sur (1). ♦ Sura de stepa = rasa de taurine indigena de culoare cenushie sau vanata care prezinta o mare rezistentza shi pretentzii reduse de hrana. 2. (Despre cer nori vazduh) Lipsit de lumina de stralucire; incetzoshat tulbure; Fig. posomorat mohorat. 3. (Despre parul oamenilor; p. ext. despre oameni) Carunt. ♦ Fig. (Rar) Batran stravechi; indepartat. Din bg. scr. sur.

SUR A suri e adj. 1. (Despre parul sau lina animalelor) De o culoare intermediara intre alb shi negru sau care rezulta dintrun amestec de alb shi negru (v. cenushiu); (despre animale shi pasari) care are parul lina penele de aceasta culoare. Au dat navala doi dulai suri cu capatzinele negre. SADOVEANU N. F. 38. Miei albi fugeau catre izvor SHi grauri suri zburau in cete. COSHBUC P. I 176. Un taur mare cu parul sur. RETEGANUL P. IV 41. Cucule pasare sura Ce tot cintzi la noi pe shura? JARNÍKBIRSEANU D. 122. ◊ (In contexte figurate) Pe unde Jiul spumegind Ishi spala coama sura. FRUNZA Z. 30. ♦ (Substantivat) Nume dat unui cal cu parul de culoare intermediara intre alb shi negru. Pe poarta deschisa Biscoveanul trecu in goana pe surul lui costeliv dar vinos shi se topi in ninsoarea care cadea moale. CAMIL PETRESCU O. I 9. Surul lui se lasa ushor pe picioarele dinapoi k sa lunece in vilcea printre rachite. id. O. II 143. 2. (Despre stofe haine) Facut din lina sura (1) sau vopsit in aceasta culoare. Imbracamintea sura a oshtenilor moldoveni parea intuneric de peshtera intre zare shi luciul apei. SADOVEANU N. P. 335. Cei trei vacari sub nishte caciuli uriashe cu fundul lat cu sumanele sure aruncate numai pe umar shedeau rezematzi in ghioagele lor. BART S. M. 82. Contoshul domnului sur shi lung cu ceaprazuri de fir e deschis la piept. ODOBESCU S. A. 113. 3. (Despre muntzi) De culoarea cenushie a stincilor; (despre drumuri) de culoarea mohorita a pulberei care le acopera. Lunashi pierde prin paduri Tainica vapaie... Doarme intre muntzii suri Vechea BorshaBaie. DESHLIU M. 11 De o parte shi de alta a drumului sur se inaltzau doua spinari ushoare de colnic. SADOVEANU O. I 369. Ma intorc cu fatza spre creasta sura. CAMIL PETRESCU U. N. 279. 4. (Despre cer nori vazduh) Lipsit de lumina de stralucire; incetzoshat; tulbure; fig. posomorit mohorit. Ratzele salbatice treceau in triunghi pe deasupra in vazduhul sur shi taios. DUMITRIU N. 289. Afara ploua lin din cerul sur. SADOVEANU O. III 241. Bolta sura k cenusha Codrii vinetzi dorm adinc. TOPIRCEANU B. 16. Surai sara cea de toamna. EMINESCU O. I 83. 5. (Despre parul oamenilor p. ext. despre oameni) Carunt. Nu va uitatzi k rar mii parul SHi sur k sara cea de toamna. BENIUC V. 148. Era un batrin frumos falnic ras proaspat cu mustetzile sure rasucite. BART S. M. 45. Pe prispa o baba batrina shi zbircita culcata pe un cojoc vechi sta cu capul ei sur k cenusha in poalele unei roabe tinere shi frumoase. EMINESCU N. 19. Nu cauta cas sur is verde inca. ALECSANDRI T. I 68. ♦ Fig. Batrinicios shters; searbad. Moshnegii din Alauteshti ishi aminteau de infatzishareai sura de ochii lui ce iscodeau taios. GALACTION O. I 43. ♦ Fig. Vechi batrin. Riul sfint ne povesteshte cuale undelor lui gure Dea izvorului sau taina despre vremi apuse sure. EMINESCU O. I 44.

SUR¹ ~a (~i ~e) 1) Care este de culoare intermediara intre alb shi negru; de culoarea cenushii; cenushiu; gri. Costum ~. Pasare ~a. 2) (despre cer) Care este acoperit de nori; innorat; noros. 3) (despre par) Care este incaruntzit; carunt. 4) fig. (despre oameni) Care are fire albe in par; carunt. /<bulg. sb. sur

SUR² ~i m. mai ales art. Cal cu parul de culoare cenushie. /<bulg. sb. sur

sur a. Mold. 1. cenushiu: lupi suri ies dupa prada AL.; 2. se zice de un cal cu parul amestecat negru cu alb sau argintiu; 3. carunt: sunt cu capul sur Al.; 4. fig.4 stravechiu: vremi apuse sure Em. [Serb. sur].

2. sur a adj. (daca e cuv. stravechĭ d. lat. syrus sirian de unde ar veni shi bg. sirb. sur a. i. Cp. cu vinat „venetzian” shi it. turchino albastru adica „turcesc”. V. turchez). Cenushiŭ vorbind despre par: par sur om sur (carunt albit pe jumatate) lina sura cal sur (cu paru cenushiŭ patat care la batrinetza se face alb). V. ser shi singeap 2.

sur adj. m. pl. suri; f. súra pl. súre

sur adj. m. pl. suri; f. sg. súra pl. súre

plóshnitza súra s. f. + adj.

SUR adj. 1. v. cenushiu. 2. intunecat mohorat sumbru (pop.) suriu. (Haina de nuantza ~.) 3. v. carunt. 4. vanat. (Cal ~.) 5. incetzoshat neclar tulbure (reg.) suriu. (Un vazduh ~.)

SUR adj. v. stravechi.

SUR adj. 1. cenushiu fumuriu gri plumburiu (rar) prafuriu (pop.) sein shoreciu (reg.) siv (Munt.) fumur (inv.) plumbiu singepiu (turcism inv.) bozafer. (De culoare ~.) 2. intunecat mohorit sumbru (pop.) suriu. (Haina de nuantza ~.) 3. carunt (pop.) inspicat (reg.) sein siv (prin Olt. shi Munt.) spicat (fig.) nins. (Om cu parul ~.) 4. vinat. (Cal ~.) 5. incetzoshat neclar tulbure (reg.) suriu. (Un vazduh ~.)

sur adj. v. STRAVECHI.

sur (ra) adj. Gri. Sl. cf. bg. sb. cr. sur rus. ser (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 380; Conev 97). Dupa Tiktin din lat. syrus „sirian” legat de it. soro fr. saure; dar nu este sigur k cuvintele it. shi fr. au aceasta origine shi nici nu se cunoashte o culoare gri specifica Siriei. Der. suraia s. f. (nume de vaca); suran s. m. (nume de bou); suriu adj. (gri cenushiu incaruntzit inspicat); surchea s. f. (nume de animal) din mag. szürke „gri” (Ruffini 101); suri vb. (a colora in gri); surila s. m. (nume de bou); insuri vb. (a incaruntzi).

tambour sur cadre (cuv. fr.) tamburina.

ESCHSURALZETTE [es sür alzét] orash in Luxemburg in apropierea granitzei cu Frantza; 83 mii loc. (1991 cu suburbiile). Principalul centru industrial al tzarii. Expl. de min. de fier shi carbune. Siderurgie (otzelarii); ingrashaminte chimice; fabrica de ciment.

NEUILLYSURSEINE [nöi sür sen] orash in Frantza (IledeFrance) in conurbatzia Parisului situat la NV de acesta pe dr. fl. Sena la marginea de N a padurii Bois de Boulogne in prelungirea de NV a bulevardului Champs Élysées; 661 mii loc. (1991). Ind. metalurgica constr. de automobile electronica shi electrotehnica chimica a parfumeriei; centru cinematografic. Tratatul de la ~ unul dintre tratatele sistemului de la Versailles semnat la 27 nov. 1919 intre puterile Antantei shi Bulgaria prin care se reconfirma frontiera romanobulgara stabilita prin Tratatul de Pace de la Bucureshti din 10 aug. 1913 shi se sanctzioneaza unele schimbari teritoriale in favoarea Iugoslaviei shi Greciei. A stabilit cuantumul reparatziilor de razboi datorate de Bulgaria.

ORADOURSURGLANE [oradú:r sür glan] localitate in Frantza centralvestica (Limousin) la 23 km NV de Limoges; c. 2 mii loc. Distrusa de trupele S.S. la 10 iun. 1944 iar populatzia (642 locuitori) masacrata in intregime k represalii pentru atacurile partizanilor.

ROQUEFORTSURSOULZON [rokfórsürsulzõ] localit. in S Frantzei (departamentul Aveyron) celebra pentru branza R. din lapte de oaie dupa o retzeta originala.