VAL² valuri s. n. Meterez de pamant care servea in Antichitate k fortificatzie militara. Din lat. vallum. Cf. germ. Wall it. vallo.

val² sn [At: BOJINCA A. II 162/7 / Pl: ~uri / E: lat vallum] 1 Fortificatzie formata dintro ridicatura continua de pamant de obicei un shantz¹ in partea exterioara folosita in sistemul defensiv roman (shi mai tarziu). 2 Intaritura prelunga de pamant care marca lumitele unui teritoriu. 3 (Pan) Ridicatura de pamant naturala de forma prelunga. 4 (Pan) Dig (1).

val³ sn [At: DN³ / Pl: ? / E: fr val eg val] Forma de relief din jurasic reprezentand o vale² sinclinala.

val¹ sn [At: CORESI EV. 234 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: vsl *валъ cf bg вал scr val] 1 (Mpl) Mishcare ondulatorie care apare la suprafatza unei intinderi de apa datorata vantului curentzilor maritimi mareelor etc. 2 (Mpl) Masa de apa care inainteaza (sau da impresia k inainteaza) ridicanduse shi coboranduse la suprafatza marii a unui lac a unui fluviu etc. Si: talaz (Trs) vangar (3) valatuc (1) (reg) vop (1). 3 (Ilav) In ~uri sau ~uri~uri In mod succesiv. 4 (Ilav) In cantitate mare. 5 (Ilav) Din abundentza. 6 (Trs; ilav) Dean ~u Dea valma. 7 (Pes; ie) In ~ul apei Impotriva curentului. 8 (Ie) A inota in contra ~urilor A se opune parerilor majoritatzii. 9 (Ivr; ie) A da ~uri A da in clocot. 10 (Ie) A (se) lasa dus de ~ sau a (se) lasa in voia ~urilor a lua (sau a duce) ~ul (pe cineva) A (se) lasa la voia intamplarii. 11 (Ilav) ~vartej In mare graba. 12 (Ial) Vijelios. 13 (Is) ~urile vietzii (sau lumii lumeshti) Dificultatzi inerente vietzii. 14 (Is) ~urile tineretzii (sau tineretzilor) Intamplari (neplacute) pricinuite de impulsivitatea entuziasmul shi lipsa de experientza inerente tineretzii. 15 (Is) ~ul (sau ~urile) vremii Trecere a vremii (cu toate evenimentele ei). 16 (Lpl) Apa (40). 17 (Pex; urmat de determinari introduse prin pp „de”) Cantitate mare. 18 (Ivp; fig) Dificultate (3). 19 (Ivp; fig) Suparare. 20 (Ivp; fig) Necaz. 21 (Ivp; fig) Nelinishte (puternica). 22 (Ivp; ie) A avea ~ (sau ~uri) (cu sau inv de despre cineva sau ceva) A avea neplaceri (din parte cuiva sau a ceva). 23 (Iae) A fi incomodat (de cineva sau ceva). 24 (Ivp; ie) A face (cuiva) ~ (sau reg de ~) Ai face (cuiva) un rau. 25 (Inv; ie) A fi in ~ (sau in ~uri la ~) A fi in impas. 26 (Iae) A fi tulburat. 27 (Pan) Ceea ce poate fi comparat prin forma shi mishcare cu un val¹ (1). 28 Ceea ce vine in cantitate mare impetuos k un val (2). 29 (Mil; ivr; ie) A da ~ A navali. 30 (Iae) A ataca. 31 Grup de oameni considerat cronologic fatza de altul. 32 (Is) Noul ~ Orientare artistica literara etc. a generatziei tinere in raport cu generatziile anterioare. 33 (Ias) Grupare de persoane care reprezinta noul val (32). 3435 (Met; is) ~ de frig (sau de caldura) Aflux de mase² de aer rece sau cald. 36 Cantitate de tzesatura infashurata pe un cilindru special de lemn sau de carton Si: tramba valatuc (3) (reg) valug² (1) vig (1). 37 (Reg) Urzeala infashurata pe sulul dinapoi al razboiului de tzesut. 38 (Irg) Cantitate de lana infashurata in forma de sul. 39 (Reg; is) ~ de tei Sul facut din shuvitze lungi de coaja de tei utilizate k sfoara de legat. 40 (Reg) Cantitate de fan invalatucit obtzinuta din brazdele de fan adunate cu grebla. 41 (Inv; ie) A purta (pe cineva) (de) ~ A tracasa (pe cineva). 42 (Is) ~ul shtreangului Latzul cu care se prinde shtreangul de crucea carutzei Si: orcicar. 43 Legatura de nuiele (lungi cat latzimea paraului) care este rostogolita prin apa shi lovita periodic de fundul acesteia pentru a starni peshtele Si: (reg) valatuc (12). 44 Scandura groasa (lunga cat latzimea paraului) prevazuta cu manere shi calcatori care este deplasata prin apa shi lovita periodic de fundul acesteia pentru a starni peshtele. 45 (Reg) Faclie facuta dintrun manunchi de carpe infashurate pe un batz intrebuintzata noaptea pentru a atrage peshtele care se prinde cu mana sau cu ostia¹. 46 (Reg; la car sau la carutza; is) Capatzana la ~ Parte a butucului rotzii dinspre podul¹ osiei. 47 (Reg) Sul (la roata fantanii). 48 (Reg) Urzitoare. 49 (Reg; la joagar) Fus de lemn invartit de o rotitza de fier dintzata infashurat cu un lantz care pune carul in mishcare. 50 (Reg; la joagar) Dispozitiv la roata de apa alcatuit dintro osie de fier prevazuta la capete cu cate un butuc de lemn shi cu speteze. 51 (Reg; la joagar) Car (25). 52 (Reg; la piua) Fus de lemn invartit de roata de apa prevazut cu dintzi de lemn ashezatzi radial care pune in mishcare ciocanele. 53 (Reg; la moara) Crang (32). 54 (Reg; la moara) Grindei (la roata). 55 (Mol; Mun) Piesa cilindrica a batozei prevazuta cu lame care prin invartire apuca snopii. 56 (Agr; reg) Tavalug. 57 Piesa cilindrica la mashinile tipografice de obicei de metal cu ajutorul careia se intinde cerneala se ghideaza hartia etc. Si: valtz¹ (2). 58 (Tip; is) ~ de corectura (sau de mana) Piesa cilindrica de metal cu unul sau doua manere folosita la ungerea manuala cu cerneala a formelor de tipar in vederea executarii corecturii. 59 (Mol) Parte a greblei in care sunt fixatzi dintzii. 60 Ornament curent in arta populara mai ales in ceramica shi in arta decorativa de forma ondulatorie a unui val¹ (1). 61 (Dob; Mun; de obicei art) Numele unui dans popular nedefinit mai indeaproape. 62 Melodie dupa care se executa valul (61). 63 (Trs; art; shics dea ~ul) Numele unui joc de copii nedefinit mai indeaproape.

val²s.n. (milit.; in antic romana) Fortificatzie formata dintro ridicatura continua de pamint de obicei cu un shantz in partea exterioara care servea k sistem defensiv. ♦ (geol.) Forma de relief din jurasic reprezentind o vale sinclinala. • pl. uri. /<lat. vallum i fr. val; cf. germ. Wall it. vallo.

val¹ s.n. I 1 (hidrol.) Masa de apa care se deplaseaza prin mishcari oscilatorii la suprafatza oceanelor a marilor shi a lacurilor formind creste shi adincituri; mishcare ondulatorie care apare la suprafatza unei intinderi de apa provocata de vint de curentzi maritimi de maree etc.; talaz. ◊ Valurile vietzii (sau lumii lumeshti) ori ale vietzii valuri = incercarile prin care trece omul in viatza; vicisitudinile vietzii. Valurile tineretzii = nestatornicie inconsecventza (inerenta tineretzii). ◊ Loc.adv. In valuri sau valurivaluri = a) unul dupa altul in mod succesiv; b) in cantitate mare din abundentza din plin cu gramada. Valvirtej = in mare graba foarte repede; vijelios. ◊ Expr. A inota in contra valurilor = a se impotrivi a se opune parerii majoritatzii. A (se) lasa dus de val sau a (se) lasa in voia valurilor a lua (sau a duce) valul (pe cineva) = a (se) lasa la voia intimplarii. A face val (sau valuri) = a) a face zarva in jurul sau (dorind sa se remarce); b) a provoca intrigi scandaluri. A fi pe val = a fi in culmea gloriei a succesului. A fi in val (sau in valuri) = a fi intro situatzie grea dificila intrun impas. ♦ Exager. (determ. prin „de singe” „de lacrimi”) Cantitate mare. Il vazura intins pe pamint shi varsind valuri de singe (BARO.). 2 Fig. (inv. pop.) Incercare grea cumpana necaz; dificultate; suparare. Ingenunchem rugindute Inaltzane ne mintuie Din valul ce ne bintuie (EMIN.). II Analog. Ceea ce poate fi comparat (k forma sau k mishcare k impetuozitate etc.) cu un val. 1 (predomina ideea de forma de relief proeminenta de intindere ondulata) O padure... imbraca pamintul in valuri spre zari nesfirshite (SADOV.). 2 (predomina ideea de masa in mishcare ondulatorie) Valurile de iarba... inviate de o spornica verdeatza (ODOB.). 3 (predomina ideea de forma ondulata) Parul ei sint valuri cretze (COSHB.). 4 (predomina ideea de masa de obiecte sau de multzime de oameni in mishcare shi succesiune) Asculta distrat privind valurile de lume revarsate din casino (CE. PETR.). ♦ Grup de oameni considerat in raport cronologic cu altele. Au urmat valuri de specialishti in shtiintzele exacte. 5 (predomina ideea de masa de cantitate mare care se revarsa se dezlantzuie se raspindeshte brusc) Peste sat albastreau valuri de fum (REBR.). 6 Fig. (predomina ideea de ceva copleshitor) Ce ma apasa azi in cale Nui valul gindurilor mele (GOGA). 7 Fig. (predomina ideea de fortza tinereasca impetuoasa) Valul revolutzionar se suia necontenit (GHICA). ◊ Noul val = orientare mishcare artistica de avangarda. ♦ Grupare de artishti tineri care reprezinta mishcarea de avangarda. ♦ Spec. Mishcare a unor tineri cineashti care militau pentru rolul prioritar al regizorului fatza de scenarist pentru un cinematograf „de autor” impunind un nou ton stil tehnici noi. 8 (predomina ideea de reactzie brusca intensa) Am simtzit un val de caldura in piept (K. PETR.). III Nume dat unor materiale flexibile ori unor obiecte din astfel de materiale infashurate in forma de sul ori unor dispozitive unelte etc. de forma cilindrica. 1 Cantitate de tzesatura infashurata pe un cilindru special (de lemn de carton etc.). 2 (tipogr.) Piesa cilindrica de metal la presele de imprimat shi de faltzuit servind pentru intinderea cernelii pentru ghidarea fishiilor de hirtie etc. 3 (reg.) Tavalug. 4 (pop.) Sul mobil de lemn sau de metal care se infashoara lantzul care tzine galeata la o fintina. 5 Valul shtreangului = latz cu care se prinde shtreangul sau shleaul de crucea carutzei. • pl. uri. /<sl. veche валъ; cf. bg. вал srb. val fr. vague.

VAL² valuri s. n. Meterez de pamant care servea in antichitate k fortificatzie militara. Din lat. vallum. Cf. germ. Wall it. vallo.

VAL² valuri s. n. Meterez de pamint (avind deasupra o palisada) care servea in antichitate (shi mai tirziu) drept fortificatzie militara. Ei mai poseda. shi deosebite valuri de aparare ridicate in diferite directziuni pe acea muche. ODOBESCU S. III 580. Sinan mai intari shi zidul cel gros dimprejurul acestui palat din amindoua partzile cu pamint shi cu un val de palisade de copaci amestecatzi cu pamint. BALCESCU O. II 100. ◊ (Prin analogie) In fatza peshterii mele shi pe intinderea trebuitoare padurile desfiintzate se prefacura intrun val inalt... de trunchiuri de copaci. HOGASH M. N. 167.

VAL s.n. Forma de relief din jurasic reprezentand o vale sinclinala. [< fr. engl. val].

VAL s. n. meterez de pamant k fortificatzie militara. (< lat. vallum germ. Wall it. vallo)

val n. 1. intarire militara de pamant care se ridica parapetul: ishi intari tabara cu valuri shi shantzuri adanci BALC.; 2. brazda mare: Valul lui Traian. [Lat. VALLUM shantz].

2) *val n. pl. urĭ (lat. vallum). Inaltzatura de pamint scos din shantz shi pus alaturea k sa opreasca o navala cum faceaŭ Romaniĭ in prejuru tabereĭ lor. Valu luĭ Traĭan un shantz colosal in sudu Basarabiiĭ shi’n Dobrogea. V. hindichĭ.

Valul lui Traian m. V. Troian.

val s. n. pl. váluri

val (masa de apa tramba instrument meterez) s. n. pl. váluri

val (valuri) s. n. 1. Unda talaz. 2. Valatuc tzesatura infashurata pe un cilindru. 3. Piesa cilindrica de metal la mashina tipografica. 4. Incercare grea neplacere necaz. 5. Bariera obstacol meterez. Sl. valŭ (Miklosich Slaw. Elem. 16; Cihac II 443; Conev 38) bg. sb. cr. slov. ceh. rus. val alb. valë (Philippide II 657). Pentru sensul 5 cf. germ. Wall (der. directa din germ. propusa de Candrea nu este sigura). Der. valashag s. n. (necaz neplacere) sec. XVII inv.; valui vb. (a infashura; a inconjura; a chinui a supara; a undui a face valuri); invalui vb. (a infashura in; a rula; a imprejmui a inconjura; a chinui a supara; refl. a se invirti); invaluiala (var. invaluitura) s. f. (rulare; inv. chin suferintza); invalura vb. (a invalui a inconjura a chinui a supara); valuros adj. (cu valuri mari); valatuc s. n. (tavalug rulou cilindru; val de pinza rulata; val puternic talazuire; specie de chirpici cilindric din lut amestecat cu paie) probabil der. expresiv cf. tavaluc; (in)valatuci vb. (a infashura a rula; a face valatuci a construi cu pamint batatorit); inveli (var. inv. invali) vb. (a infashura; a acoperi; a pune acoperish pe o casa; Trans. a pune valul de mireasa; a infashura urzeala pe sul; a ascunde) de la val sau direct din sl. valiti; invelish s. n. (acoperitoare coperta strat exterior); invelitoare (var. invalitoare) s. f. (invelish; cuvertura plapuma; batic shal; acoperish); invelitura s. f. (acoperamint; shal); desveli vb. (a descoperi a dezbraca). Cf. valari valma navali pravali.

valuri de nisip (sedim.) (pl.) (engl.= sand wave) megaondulatzii cu lungimi mai mari de 60 cm formate de curentzii acvatici puternici la supr. unor sedimente din rauri shi mari de mica adancime. Crestele lor sunt drepte sau sinuoase shi orientate transversal fatza de directzia curentului; flancul anter. este abrupt iar cel poster. este lin. variolite (engl.= variolitic) bazalte bogate in → sferulite (agregate fibrosradiare alcatuite din cristale aciculare de plagioclazi shi piroxeni); v. se formeaza in zonele marginale ale → pillowlavelor shi rezulta in urma devitrificarii maselor de sticla vulcanica.