val (valuri) s. n. 1. Unda talaz. 2. Valatuc tzesatura infashurata pe un cilindru. 3. Piesa cilindrica de metal la mashina tipografica. 4. Incercare grea neplacere necaz. 5. Bariera obstacol meterez. Sl. valŭ (Miklosich Slaw. Elem. 16; Cihac II 443; Conev 38) bg. sb. cr. slov. ceh. rus. val alb. valë (Philippide II 657). Pentru sensul 5 cf. germ. Wall (der. directa din germ. propusa de Candrea nu este sigura). Der. valashag s. n. (necaz neplacere) sec. XVII inv.; valui vb. (a infashura; a inconjura; a chinui a supara; a undui a face valuri); invalui vb. (a infashura in; a rula; a imprejmui a inconjura; a chinui a supara; refl. a se invirti); invaluiala (var. invaluitura) s. f. (rulare; inv. chin suferintza); invalura vb. (a invalui a inconjura a chinui a supara); valuros adj. (cu valuri mari); valatuc s. n. (tavalug rulou cilindru; val de pinza rulata; val puternic talazuire; specie de chirpici cilindric din lut amestecat cu paie) probabil der. expresiv cf. tavaluc; (in)valatuci vb. (a infashura a rula; a face valatuci a construi cu pamint batatorit); inveli (var. inv. invali) vb. (a infashura; a acoperi; a pune acoperish pe o casa; Trans. a pune valul de mireasa; a infashura urzeala pe sul; a ascunde) de la val sau direct din sl. valiti; invelish s. n. (acoperitoare coperta strat exterior); invelitoare (var. invalitoare) s. f. (invelish; cuvertura plapuma; batic shal; acoperish); invelitura s. f. (acoperamint; shal); desveli vb. (a descoperi a dezbraca). Cf. valari valma navali pravali.