15 definiții pentru urâcios
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, adj. Care inspiră dezgust; scârbos, neplăcut; (despre oameni) ursuz, nesuferit, antipatic. [Var.: uriciós, -oásă adj.] – Urî + suf. -icios.
urâcios, ~oasă [At: CANTEMIR, IST. 37 / V: uric~ / Pl: ~oși, ~oase / E: urî1 + -icios] 1-2 smf, a (Om) care displace din cauza purtării, a vorbelor sale Si: antipatic (1-2), nesuferit, urât2 (1-2). 3-4 smf, a (Om) care este mereu prost dispus, lipsit de amabilitate. 5-6 smf, a (Om) care provoacă o stare de nemulțumire. 7-8 smf, a (Om) care trezește repulsie. 9-10 a Urât2 (17, 21).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Antipatic, nesuferit, neplăcut. [Var.: uriciós, -oásă adj.] – Urî + suf. -icios.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
URÂCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane și despre manifestările lor) Care trezește antipatie; nesuferit. /a (se) urî + suf. ~icios
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URICIÓS, -OÁSĂ adj. v. urâcios.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URICIÓS, -OÁSĂ adj. v. urâcios.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
URICIÓS, -OÁSĂ adj. v. urîcios.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URÎCIÓS, -OÁSĂ, urîcioși, -oase, adj. Antipatic, nesuferit, neplăcut; (despre persoane) ursuz, p. ext. supărăcios. Om mai urîcios ca Belciug nu se află sub soare. REBREANU, I. 108. Calificativele în versuri devin cele mai urîcioase umpluturi. MACEDONSKI, O. IV 39. Gertruda... era tiranizată de bărbatul ei urîcios și rău. GHEREA, ST. CR. II 279. ◊ (Substantivat) Iar cînd abia se mai auzi glasul urîciosului, cizmarul se îndură de el. ȘEZ. IX 70. – Variantă: uriciós, -oásă (C. PETRESCU, Î. I 14, CREANGĂ, P. 146, EMINESCU, N. 149) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urîcios a. odios, nesuferit. [Derivat din urît].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uricĭós, -oásă adj. (d. urît). Antipatic, nesuferit, odios: om, fapt uricĭos. Adv. S’a purtat uricĭos. – Rar urîcĭos (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
urâciós adj. m., pl. urâcióși; f. urâcioásă, pl. urâcioáse
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urâciós adj. m., pl. urâcióși; f. sg. urâcioásă, pl. urâcioáse
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urîcios.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
URÂCIÓS adj. v. ursuz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Urâcios ≠ frumos
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URÎCIOS adj. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorît, taciturn, tăcut, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
urâcios, urâcioasăadjectiv
-
- Calificativele în versuri devin cele mai urîcioase umpluturi. MACEDONSKI, O. IV 39. DLRLC
- 1.1. Despre oameni: antipatic, nesuferit, supărăcios, ursuz. DEX '09 DLRLCsinonime: antipatic nesuferit supărăcios ursuz
- Om mai urîcios ca Belciug nu se află sub soare. REBREANU, I. 108. DLRLC
- Gertruda... era tiranizată de bărbatul ei urîcios și rău. GHEREA, ST. CR. II 279. DLRLC
- Iar cînd abia se mai auzi glasul urîciosului, cizmarul se îndură de el. ȘEZ. IX 70. DLRLC
-
-
etimologie:
- Urî + sufix -icios. DEX '98 DEX '09