unde [At: COD. VOR. 126/14 / V: (irg) une av c / E: ml unde] 1 av (Exprima o intrebare directa privind locul desfashurarii unei actziuni directzia unei mishcari locul de manifestare a unei stari etc.) in ce loc? in care parte? incotro? Unde e fratele tau? Unde ai fost? Unde te duci? 2 av (Interogatzia presupune incertitudine indoiala referitoare la existentza sau la durabilitatea unui obiect a unei stari a unei calitatzi la efectuarea unei actziuni etc. exprimand in acelashi timp stari afective in legatura cu situatzia respectiva; repetitzia subliniaza intensitatea sentimentului) Unde sunt banii lui? Unde unde sa ma duc? (Interogatzia retorica are intzeles negativ) Unde mai era geambashul? 3 av (Relativ cu valoare interogativa indirecta dupa verbe substantive expresii care solicita un raspuns care exprima o comunicare un act psihic etc.) Intoarse privirea k sa vada unde intrase. O intreba dincotro vine shi unde se duce. 4 av (Ie) ~ dai shi ~ crapa sau ~ gandeshti shi ~ nimereshti sau ~ o doare shi ~ o leaga ori ~ chiorashte shi ~ loveshte Se spune cand rezultatul unei actziuni e altul decat cel propus. 5 av (Precedat de pp „de”; interogatzia se refera la punctul de plecare al unei mishcari la inceputul unei actziuni al unei stari la sursa unui act psihic pex la originea unei persoane la provenientza unui lucru la cauza unei actziuni a unei manifestari etc.) Din ce loc? De la cine? De la ce? Din ce motiv? De unde eshti tu? De unde avetzi gheatza? De unde vii? 6 av (Interogatzia retorica are intzeles negativ exprimand regretul pentru situatzia existenta; in constructzii eliptice) Un regat pentro tzigara... Dar de unde? 7 av (Relativ cu valoare interogativa indirecta; dupa verbe substantive expresii care solicita un raspuns care exprima o comunicare un act psihic etc.) Ma intreba de unde simt banii? 8 av (ilc; inv) De ~ Prin urmare Si: deci² (3). Toata fapta buna... sau aratat; de unde desfatarea vietzii celei nestricate... au moshtenit. 9 av (Ie) Ia daca ai de ~ sau ia(l) de ~ nu e Se spune despre ceva sau cineva care nu mai este de gasit. 10 av (Interogatzia retorica are sens negativ) De unde sa iei daca nai pus? 11 av (Precedat de pp „pe”; exprima o interogatzie in legatura cu locul de trecere calea sau mijlocul prin care se ajunge undeva) Prin ce loc? Pe ~ ai intrat? 12 av (Ie) Pe ~ scotzi camasha? Se spune cuiva care se afla intro incurcatura shi nu shtie sa iasa din ea. 13 av (Precedat de pp „pana”; interogativ sau relativ cu valoare indirecta; exprima limita spatziala a unei actziuni mishcari etc. sau pex limita de intensitate de la care nu mai e posibila intzelegerea) Pana unde mergem? Frate frate dar pana unde se poate. 14 av (Nob; precedat de pp „spre”; exprima o interogatzie privind directzia de orientare in spatziu accentuand ideea de deplasare) Mai sus mai sus ! Spre unde? 15 av (Precedat de pp „de pe”; cu valoare interogativa directa sau indirecta; exprima ideea provenientzei unor persoane lucruri etc.) Din ce loc? Din care parte? Cine shtie de pe unde au venit. 16 av (In legatura cu unele verbe sau expresii care arata un proces mintal; interogatzia implica o fiintza un obiect o idee etc. la care se raporteaza actziunea verbelor respective) La ce? La cine? Unde sor gandi? 17 av (Ie) De ~ (shi) pana ~ In ce imprejurari in ce fel? 18 av (iae) Din ce motive? Si: pentru ce? 19 av (ie) De ~ de ne~! sau de ~ ai (ori e) de ~ nai (ori nu e) Dupa posibilitatzi Si: cum necum. 20 av (Cu valoare relativa semnifica ideea de loc stabilind o relatzie circumstantziala; shi in corelatzie cu adverbul „acolo” sau rar „aici”; relatzia indica desfashurarea unei actziuni manifestarea unei stari etc. in acelashi spatziu cu alta orientarea in aceeashi directzie cu alta sau determinarea ei locala directzionarea de catre alta) In locul in care... Si: in directzia in care... incotro... Undel pui acolo shade. Satul nostru era undei zic amu Maupeshti. 21 av (Ie) Aduna ~ na risipit Se spune despre cei care cashtiga prin mijloace necinstite. 22 av (In corelatzie cu adverbul „acolo”; relatzia este stabilita intre un act de comunicare un proces psihic etc. shi o actziune sau o stare) Unde gandeshti tu acolo merg shi eu. 23 av (Inv; relatzia implica ideea desfashurarii unei actziuni in spatziul alteia indiferent care vor fi acestea) Oriunde Si: in orice loc. Mearge vom dupa tine unde sai mearge. 24 av (Pex; in corelatzie cu adverbul „acolo”; relatzia indica limitarea realizarii unei actziuni prin alta) In situatzia in care... Si: in cazul in care... Undes moashe multe ramane copilul nemoshit. 25 av (Precedat de pp „de”; shi in corelatzie cu locutziunea adverbiala „de acolo”; relatzia indica pornirea unei actziuni dintrun punct orientarea spre un punct sau se refera la provenientza unei persoane pex implica o relatzie cauzala intre actziuni manifestari stari etc.) Din locul in care... in locul in care... (shi din cauza k acolo... ) Ramai sanatos k eu ma intorc de unde am venit. 26 av (Precedat de pp „pe”; relatzia indica desfashurarea unei actziuni pe o anumita cale de acces pe o directzie de mishcare) Prin locul in care Si: in partea in care... SHi pe unde el mergea / Dara pe pamant facea. 27 av (Precedat de pp „pe”; relatzia vizeaza un spatziu nedelimitat vag precizat fie k e necunoscut fie k include nediferentziat locuri shi situatzii diferite) Prin (acele) locuri in care... Manca pe unde shi ce apuca. 28 av (Precedat de pp „pe”; relatzia indica localizarea unei actziuni a unei stari etc. intro anumita portziune restransa dintrun spatziu considerat k intreg) Acolo unde... Si: In partea in care... La lovit pe undel doare. 29 av (Inv precedat de pp „de pe”; relatzia indica localizarea unei actziuni stari etc. intrun spatziu indepartat sau in teritorii diferite ori pornirea unei mishcari dintrun astfel de spatziu sau din asemenea teritorii) Din locul (sau locurile) in care... Si: din partea (sau partzile) in care. Sau pornit... oshtile... de pre unde au fost la iernatec. 30 av (Cu valoare relativa se raporteaza la un nume precedent sau la un substitut al acestuia leganduL de propozitzia urmatoare; exprima ideea de spatziu precizat sau sugerat prin numele precedent) (in) care (loc sau parte)... Voia sal dea la shcoala unde eram shi eu. 31 av (Numele antecedent indica un abstract o stare de spirit un proces mintal etc.) Ishi da seama de calitatzile unde exceleaza. 32 av (Numele antecedent marcheaza un spatziu) La care... Drumul urca la cishmea unde picura apa limpede. 33 av (Precedat de pp „de”; exprima ideea de loc din care porneshte sau este directzionata o actziune din care provine o persoana un lucru etc.) Din care (loc)... Si: din care (parte) de la cine... de la ce... Sentoarse spre partea de unde batea vantul. 34 av (Precedat de pp „pe”; exprima ideea de loc sau cale de acces de trecere) Prin care (loc)... Si: care (cale)... Gaura pe unde curge faina. 35 av (Precedat de pp „pe”; exprima ideea unui spatziu nedelimitat vag precizat situat la mare distantza fatza de ceva sau care include mai multe locuri diferite) Prin care (locuri)... Si: prin care (partzi)... Pe dealuri pe unde pamantul nu da rod. 36 av (Cu valoare nehotarata; ilav) ~ shi ~ In putzine locuri Si: pe alocurea din loc in loc ici shi colo. Abia unde shi unde se vede cate o casa. 37 av (Ial) Din cand in cand Si: cand shi cand. Arareori mam bucurat k vad unde shi unde cate unul atent. 38 av (Ilav) Cand shi ~ In unele locuri Si: din loc in loc ici shi colo. Cand shi unde drumul rasufla mai slobod. 39 av (Mun; ie) Pe ~ locuri Prin unele locuri Si: in alte partzi (departate). Pe undelocuri vorba portul datinile sunt mai altcum. 40 av (Interogativexclamativ cu valoare de negatzie; adesea urmat de un verb la conjunctiv sau precedat de pp „de”) Nici vorba (sa...) Si: nici pomeneala (de...) cum sar putea (sa...) Unde sa se gandeasca k il inshala... 41 av (Ie) Da (sau dar) de ~ Nu se poate! Si: imposibil cum sa fie asha. Credeam k vine... Da de unde! 42 av (Pop; ie) (De) ~ sa nu fie asha! Fireshte! Eram facutzi unul pentru altul shi de unde sa nu fie asha. 43 av (Pop; ie) ~ se pomeneshte (sau se afla) Imposibil! Pozna a facut el! Unde se afla domnule! 44 av (Ie) A (nu) avea de ~ (sa...) A (nu) fi in stare sa... Si: a nu) avea posibilitatea (sa...) a nu dispune de mijloace (pentru a...) Totzi cei; shi nam de unde. 45 c (Ivp; dupa verbe care redau un proces de observatzie sau de cunoashtere exprima rasfrangerea actziunii acestora asupra unei alte actziuni stari etc. implicand adesea shi ideea modului de desfashurare a actziunii starii etc. percepute) K (1). Am vazut unde venea cel mai mare cadru al orashului. 46 av (Inv; precedat de adverbul „k” shi urmat de un verb la modul conditzional; exprima o comparatzie ipotetica intre doua actziuni) K shi cum Si: k shi cand de parca. Se putea k unde ar fi fost fiul lui. 47 c (Ivr; precedat de pp „pana” shi in corelatzie cu adverbul „acolo” exprima atingerea unei limite de intensitate) incat. Team iubit pana acolo unde ceriul... se cutremura. 48 c (ivp; shi in corelatzie cu adverbul „atunci” rar „acolo”; exprima simultaneitatea unor actziuni stari etc.) In momentul in care... Si: in timp ce... (pe) cand Unde putea sai faca rau i facea. 49 c (Adesea precedat de pp „de” sau inv de conjunctzia „sa”; shi in corelatzie cu adverbul „acum” sau locutziunile adverbiale „de acolo” „de acum” „de asta data”; exprima opozitzia intre doua actziuni stari etc.) in timp ce Si: pe cand De unde pana atunci i vorbise milos acum se schimba. 50 c (Ivp; exprima succesiunea imediata a unor actziuni stari etc.) Indata ce Si: (reg) cat ce. Se mirara unde auzira acestea. 51 c (Ivr; precedat de pp „pana”; exprima durata unei actziuni a unei manifestari a unei stari etc. prin raportare la o alta actziune) Pana cand Pana unde va inceta zioa te intoarce. 52 av (Ivp; in propozitzii afirmative sau in forma negativa cu sens afirmativ; in legatura cu verbe incoative exprima caracterul neashteptat surprinzator imprevizibil al unei actziuni manifestari etc.) Pe neashteptate Si: dintro data deodata. Unde nu incepura a mil lua la ochi cu sagetzile. 53 av (ilav) ~ ... ~ Uneori... alteori... Si: cand... cand. Unde deschidea gura unde se uita cu ochii holbatzi. 54 av (Inv; cu valoare relativa se raporteaza la un nume precedent legandul de propozitzia urmatoare; exprima ideea de timp indicat sau sugerat de numele precedent) In timpul in care... Si: cand. Intro noapte unde dormeau in pat ne aruncara afara. 55 c (Exprima motivarea unei actziuni stari etc. prin alta; shi precedat de pp „de”) Din cauza k Si: pentru k fiindca deoarece. Faci asha unde ai necaz pe mine. 56 av (Precedat de pp „de”; exprima o intrebare directa asupra cauzei sau asupra motivului unei actziuni manifestari etc.) Din ce cauza? De unde aceasta atitudine? 57 c (Cu sens conditzional; inv astazi ilc; adesea precedat de pp „de” exprima conditzionarea unei actziuni manifestari etc. de catre alta) in cazul cand Si: daca (5). Unde e sheful de fatza lucreaza shi ei bine. 58 c (Ilc) De ~ nu Daca nu Si: in caz contrar. Fa acestea de unde nu vei fi pedepsit. 59 c (Cu sens concesiv; adesea precedat de pp „de”; exprima depashirea unui impediment in realizarea unei actziuni) Cu toate k... Si: chiar daca deshi. A adus doua de unde fagaduise patru.

ÚNDE adv. I. 1. (Interogativ) In ce loc? in care parte? Parintele egumen nui aici... Da undei? Undei? Nu shtiu. SADOVEANU O. VII 205. Parcau intrat in pamint... Unde sa fie unde sa fie? CREANGA P. 24. Vai de mine mosh Nichifor unde sa ma ascund eu? id. ib. 120. Bietul Pepelea undea fi oare? ALECSANDRI T. I 460. ♦ (Precedat de prep. «de») De la cine? din ce loc? Dara de unde shtitzi voi oameni buni k eu sint fiul imparatului? ISPIRESCU L. 141. Ce ma shtiu eu face shi de unde satzi aduc eu herghelia cemi porunceshti? id. ib. 27. Nevasta! de unde eshti Cu barbatul cum traieshti? MARIAN S. 3. ♦ (Precedat de prep. «pe») Prin ce loc? Copilaria mea pe unde eshti? D. BOTEZ P. O. 15. ♦ (In legatura cu verbe care arata gindirea visarea etc.) La ce? La cine? Avu impresia k nici unul din cei trei soldatzi nu privea la el... Unde sor gindi? SAHIA N. 74. ◊ Loc. adv. Unde shi unde = a) din loc in loc icicolo. Prin ramuri se zarea unde shi unde cer albastruintunecat. SADOVEANU O. I 62. Casa ei ramase in urma pustie cu ushile deschise cu ferestrele sparte shi imprejur unde shi unde cite un strop de singe. GANE N. I 211. Unde shi unde cite un felinar clipeshte in frunzishul umed. VLAHUTZA O. A. 413. Citeva stele pribage se iveau unde shi unde printre nori. NEGRUZZI S. I 57; b) din cind in cind cind shi cind. Trabuie unde shi unde shi celui invatzat sa i se ierte. TZICHINDEAL F. 147. ◊ Expr. A (nu) avea de unde (sa) = a (nu) fi in stare a (nu) avea posibilitatea sa... a (nu) dispune de mijloace materiale. Tatasau popa Neculai nui vorba avea de unde sai trimeata. CREANGA A. 100. Ia daca ai de unde se spune pentru a arata k ceva lipseshte nu se gaseshte. Cind se scoala baba in zori de ziua ia nurori daca ai de unde. CREANGA P. 11. 2. (In stil narativ in propozitzii principale afirmative sau mai rar negative cu sens afirmativ) Deodata numai ce. Pe la mijlocul noptzii unde incepe vintul a urla shi valurile a creshte cit muntzii shia izbi vaporul cind intro parte cind intralta. DUNAREANU CH. 109. SHi unde sencinge o bataie cica tzipa doamna shi striga k din gura de sharpe. VLAHUTZA O. A. III 69. La a zecea zi unde se scutura odata calul shi se facu frumos gras k un pepene shi sprinten k o caprioara. ISPIRESCU L. 16. 3. (Exprima o negatzie) Unde se mai gindeau ele la copilariile de ieri? GANE N. III 105. Va ocupatzi cu lucrul cimpului? Aida de!... Unde ma ocup eu cu secaturi de alea. id. ib. 186. Dar ash! Unde vrea sa shtie pocitul de toate astea! ISPIRESCU E. 43. ◊ Expr. De unde (shi) pina unde? = cum shi in ce fel? in ce imprejurari? in ce chip? K baiet strain ce se gasea... de unde pina unde sa oploshit de la o vreme intrun sat mare shi frumos. CREANGA P. 139. Cucoana Lucsitza la mine?... de unde shi pina unde? ALECSANDRI T. 800. (Da) de unde! = a) imposibil nu se poate cu neputintza nici vorba. Stai culcat cadormi indata... Da de unde! CONTEMPORANUL I. 198. El doarme! Da de unde... Cu ochii inchishi ascult mai bine. GANE N. III 153; b) (in fraze negative) ba chiar asha intocmai asha. Ii trecu un fier ars prin inima gindinduse k poate ia calcat porunca. SHi de unde sa nu fie asha! ISPIRESCU L. 52. II. Cu valoare de conjunctzie. 1. (Introduce o propozitzie circumstantziala de loc) In locul in care incotro. Au inceput... ai zice cu asprime sa se duca unde shtie k ei nau cu ce so tzie. CREANGA P. 89. Calul meu Sa ma poarte k sageata unde el SHtie shi eu! ALECSANDRI P. III 12. Dama maica unde trag Sa traiesc traiul cu drag. JARNÍKBIRSEANU D. 273. ◊ (Cu nuantza temporala) Spunemi bade cind te duci Satzi dau doua mere dulci Undei shedea sa le minci. JARNÍKBIRSEANU D. 118. ◊ (Precedat de prep. «pe») Dormea prin shuri in paie minca pe unde shi ce putea. CALINESCU E. 126. 2. (Introduce o propozitzie atributiva) In care. E un punct insa unde drumul nostru se bifurca shi de aici incolo mergem pe cai diferite. HOGASH DR. II 169. Se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari din toata imparatzia k sashi aleaga unul. ISPIRESCU L. 3. Sa ma lashi sa stau intro noapte in odaia unde doarme imparatul. CREANGA P. 96. Nimeni na afla locashul unde ea sascunde tainic. EMINESCU O. I 83. 3. (Introduce o propozitzie completiva) O intreba dincotro vine shi mai ales unde are de gind sa poposeasca. SADOVEANU B. 153. Sar fi laudat... k shtie unde este Ileana Simziana. ISPIRESCU L. 23. ◊ (Precedat de prep. «de») Sirene fluiere bubuituri se incrucishau repetate la intervale regulate fara sa shtii de unde vin. BART E. 386. Totzi se uita cu mirare shi nu shtiu de unde vine. EMINESCU O. I 87. Sufla vintul alinat Iol cunosc k nui curat SHi shtiu de undei minat. JARNÍKBIRSEANU D. 26. 4. (Popular introduce o propozitzie circumstantziala de timp) Cind. Era frate de cruce cu George al Tomii shi unde putea sai faca rau lui Ion i facea. REBREANU I 21. Idolii undeau aflat Drept la rai naval’ au dat. TEODORESCU P. P. 33. ◊ (Precedat de prep. «de») Dar de undembatrineshte Dorul sa calatoreshte Nimarui nui trebuieshte. SEVASTOS C. 52. 5. (Popular introduce o propozitzie circumstantziala cauzala) Pentru k din cauza k deoarece. Mam gindit k unde e aproape cu casa shi era spre seara vrea sa se scalde shi ea. PREDA I. 46. Bucuria tatalui sau era asha de mare unde vedea k fiusau are sa fie procopsit. ISPIRESCU L. 183. Pesemne boierule... tzi sa facut urit unde am tot spus anume toate soiurile de paseri shi de jivine care traiesc pe la noi. ODOBESCU S. III 197. 6. (Precedat de prep. «de» introduce o propozitzie concesiva) Cu toate k deshi. SHi asha de unde pina atunci ma duceam cu drag la shcoala am inceput a umbla huciumarginea. CREANGA O. A. 285. Au adus zece capatzini de zahar... de unde fagaduise 12 capatzini. ALECSANDRI T. 503. ◊ (Cu nuantza adversativa) De unde ceilaltzi... se ascundeau prin pivnitzi... Aleodor se ascunsese astfel incit fata intra la grija. ISPIRESCU L. 45. Vezi sa nu patzi shi tu k simigiul shi de unde cu drept cuvint te ashteptai sa fii rasplatit... sa nu capetzi de la mine decit un encomion fluturatic. ODOBESCU S. III 10. 7. (Conditzional in expr.) De unde nu = daca nu. Asha sai spunetzi k mie voia; capoi de unde nu imi voi intoarce armele asupra imparatului shi i voi arata eu k oameni numi lipsesc. ISPIRESCU M. V. 46.

ÚNDE¹ adv. 1) (adesea in constructzii interogative) In ce loc (?); in care parte (?); incotro (?). ~ plecatzi? ~ locuitzi? ◊ ~ shi ~ a) pe alocuri; b) cand shi cand; uneori. De ~? din ce parte? de la cine? Pe ~? prin ce loc? prin ce parte? Pana ~? pana in ce loc? A (nu) avea de ~ a (nu) dispune de mijloace materiale. 2) (folosit pentru a exprima o indoiala) ~ sa cedeze el! ◊ De ~ shi pana ~ ?! cum adica? (Da) de ~! nici vorba! vorba sa fie! 3) (folosit pentru a exprima spontaneitatea) Pe neashteptate; k din senin. ~ nu incepe o furtuna puternica. /<lat. unde

ÚNDE² conj. 1) (exprima un raport locativ) In locul in care; incotro. Sa pornit acolo unde shtia k este ashteptata. 2) (exprima un raport determinativ) Abia de mai cunoscu casa unde a copilarit. 3) (exprima un raport completiv) El ne va arata unde sa ne oprim. /<lat. unde

unde adv. 1. in ce loc? de unde pana unde? cum asta? in ce chip? 2. exprima un moment anumit: shi unde incep a fugi CR. [Lat. UNDE].

únde adv. (lat. ŭnde de unde; it. pg. onde pv. cat. on vfr. ont vsp. ond. Contras din de unde; it. sp. pg. donde pv. don fr. dont). In care loc: Ramiĭ acolo unde eshtĭ. Ramiĭ unde eshtĭ. De unde viĭ? Unde te ducĭ? Unde sa ma duc (fam. un’te ducĭ? Un’sa ma duc? Fiindca: te temĭ sa plecĭ unde vezĭ ceru a ploaĭe? Deodata cind (exclamativ): unde a’nceput sa tune! O daca bine ar fi: unde am eŭ talentu taŭ! De unde pina unde? cum se poate? ce fel? cum asha? de unde? de cind?: Da de unde pina unde maĭ tzopirlane eshtĭ tu neam cu mine? De unde? ash! nu!: TZĭa platit? De unde? A fugit! Ĭal de unde nu e se zice cind unu a disparut: Ma duseĭ in camera luĭ. Cind colo: ĭal de unde nu e! In vest pop. shi inde. V. inde.

un’ V. unde.

únde adv. conjctz.

únde adv. conjctz.

+da' de unde loc. interj.

+de nu shtiu unde loc. adj. loc. adv. (aparitzie ~ aparut ~)

+nu shtiu unde loc. adv. (E venit de ~.)

de unde.

ÚNDE adv. conj. 1. adv. incotro. (~ te duci?) 2. conj. (prin Transilv.) inde. (Sa se duca ~ shtie.)

ÚNDE conj. v. daca deoarece fiindca intrucat.

UNDE adv. conj. 1. adv. incotro. (~ te duci?) 2. conj. (prin Transilv.) inde. (Sa se duca ~ shtie.)

unde conj. v. DACA. DEOARECE. FIINDCA. INTRUCIT.

únde adv. 1. Dinspre in partea aceea in locul acela: cortul unde el shedea (Negruzzi). 2. Cind: unde o cunoscu cazu la pamint (Dosoftei). 3. Unde: unde am avut ragaz de scris? (Rebreanu). 4. Pentru k: unde erau fratzi (Ispirescu). Vulg. une Trans. inde. Megl. iunde istr. (dende). Lat. undĕ (Pushcariu 1812; REW 9062) cf. it. port. onde prov. on cat. hon v. sp. ond. Sensul adv. a trecut ushor la inlocuirea pron. relativ in cazurile prepozitzionale: in ex. 1 se poate spune shi cortul in care el shedea. Aceasta extensiune care pare incorecta apare adesea in limbajul vulgar din Munt. cf. toate fetele unde se infatzishase il refuzase (Fundescu). Comp. undeva adv. (intro anumita parte) der. vulg. undevashi(lea). Cf. oareunde oriunde.

AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea A citi shi a comenta un text ad aperturam libri pe loc fara o pregatire prealabila. Varianta: Aperto libro.

APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.

MAIS OÙ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar undes zapezile de altadata? Villon „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgica a unor vremuri de demult shi pentru totdeauna apuse.

UBI BENE IBI PATRIA (lat.) unde e bine acolo e patria Formula intalnita cu mici deosebiri la Aristofan Pacuvius Cicero. Deviza celor care sunt gata k pentru avantaje materiale sa calce in picioare sentimentul dragostei de patrie.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun k fac pace Tacit „De vita Agricolae” 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus infiereaza pe romani care pradau shi pustiau tzinuturile cucerite de ei.

Ad aperturam libri sau Aperto libro (lat. „La deschiderea cartzii”) In vechime cartzile fiind transcrise de mina aveau multe gresheli shi omisiuni. A traduce sau a comenta un asemenea text la primul contact era deci o treaba destul de dificila. Se impunea o cercetare prealabila o confruntare cu originalul. De aceea expresia „aperto libro” adica deschizind cartea a devenit sinonima cu „pe nepregatite” cu „la prima vedere”. IST.

a nu shti de unde sa iei pe cineva expr. a nutzi aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva.

a nu shti pe unde sa scoata camasha expr. a fi incoltzit a nu gasi pe moment o solutzie salvatoare; a nu shti cum sa se disculpe.

a shti undei buba expr. 1. a fi conshtient de sursa unui necaz. 2. a depista cauza unei defectziuni.

de unde chilu’ babei / pielea / palaria mea? expr. de unde naiba?

de unde cucii / puii mei? expr. de unde naiba?

unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.

unde palaria / pielea mea? expr. unde naiba?

unde scrie? expr. prin care se arata refuzul cuiva de a da crezare spuselor cuiva sau de a da curs unei cereri unei somatzii etc.

unde se fut paianjenii expr. (obs. in fotbal) la vinclu.