TURC A turci ce s. m. adj. 1. S. m. Persoana care face parte din populatzia Turciei sau este originara de acolo. ◊ Expr. Cum e turcul shi pistolul = cum e omul asha sunt shi faptele lui prietenii lui. Doar nu dau (sau vin) turcii se spune spre a modera graba neintemeiata a cuiva. A fi turc (sau k turcul) = a fi foarte incapatzanat a nu vrea sa intzeleaga a nu tzine seama de nimic. Turcul plateshte se spune despre cineva care este silit sa plateasca vrandnevrand paguba sau cheltuiala facuta de altzii. ♦ P. ext. Persoana de religie mahomedana. 2. Adj. Care apartzine Turciei sau turcilor (1) privitor la Turcia sau la turci; turcesc. ♦ (Substantivat f.) Limba vorbita de turci (1). Din tc. türk.

turc ~a [At: (cca 15501580) GCR I 6/5 / Pl: ~rci ~rce / E: tc türk] 12 sm Persoana care face parte din populatzia de baza a Turciei sau este originara din Turcia Si: otoman (inv) osman osmangiu osmanlau (reg) turcalau (12) turcan¹ (12) turcel¹ (12) turcoman² (12). 3 sm (Pex) Persoana de religie mahomedana. 4 smp Popor care traieshte in Turcia. 5 sm (Mol; is) Vant de la ~ Vant care bate dinspre Sud. 6 smp (Reg; is) Boala ~rcilor Ciuma (1). 7 smp (Fam; ie) (Doar) nu dau (sau nu vin) ~rcii sau (ce) au navalit ~rcii? Se spune pentrua modera graba neintemeiata a cuiva. 8 smp (Pfm; ie) Parca tealunga ~rcii sau parcal alearga ~rcii (ori parcal gonesc ~rcii parca lau luat ~rcii la goana) parca dau ~rcii shi tatarii) Se spune cuiva sau despre cineva care e foarte grabit. 9 sm (Pfm; ie) A fi ~ (sau k ~ul) A fi foarte incapatzanat. 10 smp (Pfm; ie) (Parca) se bat ~rcii la gura lui Se spune despre cineva care mananca lacom. 11 smp (Pfm; iae) Se spune despre cineva care vorbeshte foarte repede. 12 sm (Olt; ie) Eu vad ~ul ce gandeshte Eu shtiu ce vrei. 13 sm (Trs; ie) A taia ~ul Se spune despre copii la scaldat cand ishi astupa narile apoi se dau in apa adanc. 14 sm (Pfm; ie) ~ul plateshte Se spune despre cineva care este nevoit sa plateasca paguba sau cheltuiala facuta de altzii. 15 sm (Reg; pex) Pagan. 16 sm (Reg) Personaj din jocul popular „capra” infatzishand un barbat cu fes pe cap care are rolul de conducator al jocului shi pe cel de a strange banii. 17 smp (Bot; reg) Papadie (Taraxacum officinale). 1819 sf a (SHis limba ~a) (Limba) vorbita de turci (4) Si: (rar) turceasca (2627). 2027 a Turcesc (18).

TURC A turci ce s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Turciei sau este originara de acolo. ◊ Expr. Cum e turcul shi pistolul = cum e omul asha sunt shi faptele lui prietenii lui. Doar nu dau (sau vin) turcii se spune spre a modera graba neintemeiata a cuiva. A fi turc (sau k turcul) = a fi foarte incapatzanat a nu vrea sa intzeleaga a nu tzine seama de nimic. Turcul plateshte se spune despre cineva care este silit sa plateasca vrandnevrand paguba sau cheltuiala facuta de altzii. ♦ P. ext. Persoana de religie mahomedana. 2. Adj. Care apartzine Turciei sau turcilor (1); privitor la Turcia sau la turci; originar din Turcia; k al turcilor; turcesc. ♦ (Substantivat f.) Limba vorbita de turci (1). Din tc. türk.

TURC¹ A turci e adj. Care apartzine Turciei sau populatziei ei privitor la Turcia sau la populatzia ei; turcesc. Limba turca. ▭ Un aga turc consimtzise sa asiste la ceremonia de instalare. IORGA L. I 331. La mal ne intimpina mai multzi ofitzeri turci. BART S. M. 21.

TURC¹ ~k (~ci ~ce) v. TURCESC. /<turc. türk

turc a. ce tzine de Turcia sau de locuitorii ei: limba turca. ║ m. locuitor din Turcia: Turcul sa plateasca! floarea turcului lacramioare.

TÚRCA¹ f. mai ales art. Limba turcilor. /<turc. türk

Rasboiul grecoturc declarat la 1921 se incepu cu un shir de succese ale oshtirii greceshti asupra armatei turceshti demoralizate. Cand aceasta fu reorganizata in 1922 Turcii alungara din toate partzile Aziei Mici pe Greci shi rasboiul se termina cu dezastrul lamentabil al Grecilor. El avu de urmare ruina prosperitatzii economice a Greciei shi micshorareai teritoriala prin retrocedarea Traciei orientale Turcilor; V. mai la vale Tractatul din Lausanne.

turc adj. m. s. m. pl. turci; adj. f. túrca pl. túrce

turc s. m. adj. m. pl. turci; f. sg. túrca pl. túrce

túrca (limba) s. f. g.d. art. túrcei

túrca (limba) s. f. g.d. art. túrcei

TURC s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) necredincios (inv. shi reg.) ciutac (inv.) osman osmangiu osmanlau otoman pagan (ir.) shalvaragiu. 2. adj. turcesc (inv.) osman osmanic osmanlau osmanesc otoman otomanicesc otomanesc pagan paganesc.

TURC s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) necredincios (inv. shi reg.) ciutac (inv.) osman osmangiu osmanliu otoman pagin (ir.) shalvaragiu. 2. adj. turcesc (inv.) osman osmanic osmanliu osmanesc otoman otomanicesc otomanesc pagin paginesc.

turc (ci) Otoman. Mr. turcu megl. turc. Tc. turk (SHeineanu II 369; Lokotsch 2114) cf. ngr. τοῦρϰος sl. turύkύ. Der. turcoaica s. f. (femeie din Turcia); turcaletz s. m. (varietate de zmeu; varietate de patlagina); turcesc adj. (turc); turceshte adv. (in limba turca; k turcii); turci vb. (a converti la islamism); turcie s. f. (inv. limba turca); turcime s. f. (multzime de turci); turcism s. n. (cuvint turcesc); turculetz s. m. (copil turc; Banat sticlete Carduelis elegans; anemona Anemone nemorosa); turcoaza s. f. din fr. turquoise; turchiaz (var. Olt. turchez) adj. (albastruverzui) unul din putzinele cuvinte fr. care au uz popular.

TÚRCA s. f. (cf. tc. türk): limba turcica din familia limbilor altaice ramura turcomongola grupa oguza (venita din Asia) subgrupa oguzoseldjuca vorbita de turci actualii locuitori ai Turciei urmashi ai osmanlailor (osmanilor otomanilor anatolilor) shi de turcii care locuiesc in unele state din Peninsula Balcanica sau din Asia (in Romania este vorbita de turcii din Dobrogea). Se caracterizeaza prin: armonie vocalica; radacina formata din consoana + vocala + consoana; lipsa genului gramatical; aglutinarea afixelor lexicale din derivare shi a celor gramaticale; folosirea larga a numeroaselor forme nominale ale verbului; lipsa conjunctziilor; existentza propozitziilor nominale etc. Cele mai vechi atestari de limba t. dateaza din secolul al XIlea. Influentzata de limbi cu mare prestigiu (araba care ia oferit terminologia administrativa shi shtiintzifica shi persana care ia pus la dispozitzie bogatzia ei literara) t. a folosit pana in 1929 alfabetul arab dupa care prin reforma lui Kemal Atatürk scrierea veche a fost inlocuita cu alfabetul latin (astazi chiar Coranul este editat cu litere latine adaptate pentru limba t.). Din amestecul elementelor altaice (turceshti) semitice (arabe) shi indoeuropene (persane bizantine slave italiene germane franceze etc.) a rezultat pe la mijlocul secolului al XIXlea limba literara turca. Aspectul vorbit al acesteia are un caracter conservator in sensul k a pastrat multe din trasaturile limbii t. vorbite de vechii osmanlai (osmani). Limba literara turca sa desavarshit dupa revolutzia din 19191923 pe baza dialectului din Istanbul shi Ankara. Limba t. a exercitat o puternica influentza asupra limbilor din sudul centrul shi rasaritul Europei asupra limbii tatare din Dobrogea shi asupra unor limbi din unele zone ale Asiei (kramtatara din R. Uzbeka; gruzina shi zana din R. Gruzina). Inca din secolul al XIIIlea se poate vorbi de o influentza a limbilor turcice asupra limbii romane exercitata in doua etape: a) prin venirea pecenegilor shi cumanilor in tzarile romane (Moldova shi TZara Romaneasca); b) prin desele incursiuni ale turcilor osmani in tzarile romane timp de cateva secole. Influentza turca sa exercitat asupra limbii romane atat in vocabular (mai ales) cat shi in domeniul formarii cuvintelor (sufixele iu lac shi giu imprumutate) mai ales in Moldova shi in Muntenia. In acelashi timp insa se poate vorbi shi despre o influentza a limbii romane asupra limbii turce (mai ales asupra celei vorbite de turcii din Romania). O contributzie importanta la cunoashterea limbii turce vorbita la noi in Dobrogea a adus cercetatorul roman Vladimir Drimba.

JUNII TURCI denumire europeana data membrilor organizatziei natzionaliste turce „Unitate shi progres” fondata in 1889. In urma revolutziei din 1908 J.t. au preluat puterea fara a aduce insa schimbari esentziale ale regimului politic shi social existent in Imp. Otoman. Organizatzia sa autodizolvat in 1918.

RAZBOAIELE RUSOTURCE denumirea conflictelor armate din sec. 1819 intre Rusia shi Imp. Otoman prin care prima urmarea sa obtzina suprematzia in bazinul Marii Negre sa ia locul stapanirii turceshti in Balcani shi sashi deschida drum spre Constantinopol. In cursul istoriei au avut loc urmatoarele razboaie rusoturce: 1. R. r.t. din 1711 la care a participat shi domnul Moldovei Dimitrie Cantemir. Incheiat prin Pacea de la Prut (iul. 1711) dar starea de razboi sa mentzinut pana in 1713. 2. R. r.t. din 17351739 la care a participat de partea Rusiei shi Austria incheiat cu Pacea de la Belgrad (sept. 1739) prin care Imp. Otoman inapoia Rusiei fortareatza Azov demilitarizata. Oltenia a reintrat in hotarele TZarii Romaneshti. 3. R. r.t. din 17681774 incheiat prin Pacea de la KuciukKainargi prin care Rusia a primit teritorii in N shi NE Marii Negre shi unele cetatzi precum shi libertatea comertzului in Marea Neagra shi Mediterana. Prevederile acestei paci limitau monopolul turcesc asupra comertzului TZarilor Romane. In timpul ostilitatzilor TZarile Romane au fost sub administratzie provizorie militara rusa sub comanda mareshalului P.A. Rumeantzev. 4. R. r.t. din 17871791 la care Austria a participat din nou din partea Rusiei. Prin Pacea de la Iashi care incheia razboiul Rusia a primit terit. dintre Bugul de Sud shi Nistru shi i se recunoshtea stapanirea asupra Crimeii. In timpul ostilitatzilor Moldova a fost ocupata de trupele ruse iar TZara Romaneasca de cele austriece. 5. R. r.t. din 18061812 incheiat prin Pacea de la Bucureshti prin care intre alte prevederi Rusia a anexat partea de est a Moldovei situata intre Prut shi Nistru (Basarabia). In timpul acestui razboi Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzie provizorie militara rusa. 6. R. r.t. din 18281829 incheiat prin Pacea de la Adrianopol prin care Rusia obtzinea recunoashterea stapanirii asupra tzarmului caucazian al Marii Negre asupra unor terit. din Transcaucazia shi asupra gurilor Dunarii precum shi dreptul pentru flota comerciala rusa de a trece nestingherita prin Bosfor shi Dardanele; Turcia recunoshtea independentza Greciei shi acorda o larga autonomie Serbiei. In privintza Moldovei shi TZarii Romaneshti Tratatul de la Adrianopol prevedea: restituirea catre TZara Romaneasca a cetatzilor de pe malul stang al Dunarii autonomia administrativa pentru ambele tzari alegerea pe viatza a domnilor care vor administra liber tzara impreuna cu Divanul libertatea comertzului pentru toate produsele (abolirea monopolului turcesc asupra comertzului Principatelor Romane) ingradirea dreptului de interventzie a Turciei in Principate mentzinerea ocupatziei ruseshti pana la plata despagubirilor de razboi de catre Poarta sh.a. Intre 1828 shi 1834 Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzia rusa in care timp au fost elaborate shi au intrat in vigoare Regulamentele Organice. 7. R. r.t. din 18771878 v. Razboiul pentru independentza.