Definitzia cu ID-ul 37715:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TURC A turci ce s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Turciei sau este originara de acolo. ◊ Expr. Cum e turcul shi pistolul = cum e omul asha sunt shi faptele lui prietenii lui. Doar nu dau (sau vin) turcii se spune spre a modera graba neintemeiata a cuiva. A fi turc (sau k turcul) = a fi foarte incapatzanat a nu vrea sa intzeleaga a nu tzine seama de nimic. Turcul plateshte se spune despre cineva care este silit sa plateasca vrandnevrand paguba sau cheltuiala facuta de altzii. ♦ P. ext. Persoana de religie mahomedana. 2. Adj. Care apartzine Turciei sau turcilor (1); privitor la Turcia sau la turci; originar din Turcia; k al turcilor; turcesc. ♦ (Substantivat f.) Limba vorbita de turci (1). Din tc. türk.