TRIBUNÁL tribunale s. n. 1. Organ de jurisdictzie care rezolva litigiile dintre persoanele fizice sau dintre acestea shi persoanele juridice precum shi unele recursuri (extraordinare). ♦ (In vechea organizare judecatoreasca) Instantza intermediara intre judecatorie shi Curtea de apel care ishi intindea jurisdictzia asupra unui judetz. 2. Cladirea in care functzioneaza tribunalul (1). 3. Complet de judecata la un tribunal (1). Din fr. lat. tribunal.

tribunal sn [At: SIMION DASC. ap. LET. 93 / V: (reg) trab~ treb~ trebunar ~ar / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr lat tribunal pn trybunal] 1 For superior care controleaza legalitatea shi temeinicia sentintzelor pronuntzate de catre judecatorii shi care judeca in prima instantza anumite cauze date prin lege Si: tabla¹ (60). 2 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii) Instantza de judecata cu competentza generala intermediara intre judecatorie shi curtea de apel care ishi intindea jurisdictzia asupra unui judetz. 3 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii; is) ~ de comertz (sau comercial) Instantza care avea in competentza sa rezolvarea litigiilor comerciale. 4 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii) ~ corectzional Instantza care judeca delictele savarshite de minori. 5 (Is) ~ militar Instantza speciala care judeca infractziunile savarshite de militari sau cele care privesc securitatea statului. 6 (Is) ~ suprem Instantza suprema care are in competentza sa judecarea anumitor cauze exceptzionale shi care supravegheaza activitatea judiciara a tuturor instantzelor judecatoreshti din tzara. 7 Local in care functzioneaza tribunalul (1 56). 8 (Prc) Complet de judecata la un tribunal (1 56).

TRIBUNÁL tribunale s. n. 1. Instantza judecatoreasca (cu atributzii determinate). ♦ (In vechea organizare judecatoreasca) Instantza intermediara intre judecatorie shi curtea de apel care ishi intindea jurisdictzia asupra unui judetz. 2. Local in care functzioneaza tribunalul (1). 3. Complet care judeca o cauza un proces la un tribunal (1). Din fr. lat. tribunal.

TRIBUNÁL tribunale s. n. 1. Instantza judecatoreasca. Tribunalele apara regimul de democratzie populara shi cuceririle poporului muncitor: asigura legalitatea populara proprietatea obshteasca shi drepturile cetatzenilor. CONST. R.P.R. 33. ◊ Tribunal popular (de orash de raion de raion orashenesc) = instantza ordinara competenta sa judece in fond toate cauzele de orice natura (cu exceptzia celor date prin lege in competintza altor instantze). Tribunal regional (shi tribunalul capitalei R.P.R.) = instantze ordinare de recurs (sau in mod exceptzional instantze de fond). Tribunal militar = instantza speciala care judeca infractziunile savirshite de militari sau cele care privesc securitatea statului. Tribunal suprem = instantza care are in competintza sa judecarea numai a anumitor cauze exceptzionale shi care supravegheaza activitatea judiciara a tuturor instantzelor judecatoreshti din tzara. ♦ (In vechea organizare judecatoreasca) Instantza de judecata cu competintza generala intermediara intre judecatorie shi curtea de apel care ishi intindea jurisdictzia asupra unui judetz. Slimuiesc asuprami o jaloba intinsa Voind k sa ma traga pe loc la tribunal. NEGRUZZI S. II 214. ◊ Fig. Voi apela la tribunalul impartzial al marelui public. CARAGIALE O. VII 506. 2. Sediul tribunalului (1). Napastuitzi ai soartei tiritzi pe treptele tribunalelor. BOGZA A. I. 489. Ce vrei sa aflu de la tine?... K te vei duce de aci la fabrica sau pe shantier sau la tribunal unde munceshti. SEBASTIAN T. 169. Am inceput a merge regulat la tribunal. ALECSANDRI T. I 371. 3. Completul care judeca o cauza un proces. Pl. shi: tribunaluri (HASDEU I. V. 200 NEGRUZZI S. I 63). Variante: (popular) trebunál (DUMITRIU B. F. 107 MAT. FOLK. 667) trebunár (CARAGIALE T. II 29) s. n.

TRIBUNÁL s.n. 1. Instantza judecatoreasca (care judeca procesele civile shi penale). 2. Local unde functzioneaza o astfel de instantza. 3. Complet care judeca o cauza un proces. [Pl. le luri. / < fr. tribunal cf. lat. tribunal].

TRIBUNÁL s. n. 1. estrada amenajata intro bazilica romana sau intro unitate militara care stateau magistratzii shi respectiv comandantzii. 2. instantza judecatoreasca (care judeca procesele civile shi penale). 3. local in care functzioneaza o astfel de instantza. 4. complet care judeca o cauza un proces. (< fr. lat. tribunal)

TRIBUNÁL ~e n. 1) Organ judiciar care rezolva litigiile shi recursurile. 2) Local unde functzioneaza acest organ. ◊ ~ militar judecatorie care examineaza infractziunile comise de militari. 3) Complet de judecata care judeca asemenea infractziuni. 4) Cladire unde se afla o asemenea judecatorie. /<lat. fr. tribunal

tribunal n. 1. jurisdictziunea unui magistrat sau a mai multora cari judeca impreuna: tribunal civil comercial corectzional; 2. inshishi aceshti magistratzi: tribunalul va decide; 3. locul unde rezida: s’a dus la tribunal; 4. fig. jurisdictziunea lucrurilor morale: tribunalul opiniunii tribunalul conshtiintzei.

*tribunál n. pl. e (lat. tribúnal tribunális). Judecatorie maĭ mare de cit judecatoria propriŭ zisa shi maĭ mica de cit curtea de apel: tribunal civil comercial corectzional. Magistratziĭ care compun aceasta judecatorie: tot tribunalu prezident de tribunal. Fig. Jurisdictziune morala: tribunalu conshtiintzeĭ.

trebunal sn vz tribunal

trebunar sn vz tribunal

TREBUNÁL s. n. v. tribunal.

TREBUNÁR s. n. v. tribunal.

tribunál s. n. pl. tribunále

tribunál s. n. pl. tribunále

TRIBUNÁL s. (JUR.) (inv.) pretoriu scaun (rusism inv.) presustvie (inv. in Transilv.) tabula.

TRIBUNAL s. (JUR.) (inv.) pretoriu scaun (rusism inv.) presustvie (inv. in Transilv.) tabula.

TRIBUNALUL FUNCTZIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (in engl.: European Union Civil Service Tribunal) instantza specializata a U.E. cu sediul la Luxembourg infiintzata in 2004 cu rolul de a prelua o parte din atributziile Tribunalului de Prima Instantza shi anume cele care confera competentze in ceea ce priveshte judecarea disputelor dintre U.E. shi functzionarii sai publici.