tribunal sn [At: SIMION DASC. ap. LET. 93 / V: (reg) trab~ treb~ trebunar ~ar / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr lat tribunal pn trybunal] 1 For superior care controleaza legalitatea shi temeinicia sentintzelor pronuntzate de catre judecatorii shi care judeca in prima instantza anumite cauze date prin lege Si: tabla¹ (60). 2 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii) Instantza de judecata cu competentza generala intermediara intre judecatorie shi curtea de apel care ishi intindea jurisdictzia asupra unui judetz. 3 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii; is) ~ de comertz (sau comercial) Instantza care avea in competentza sa rezolvarea litigiilor comerciale. 4 (In vechea organizare judecatoreasca a tzarii) ~ corectzional Instantza care judeca delictele savarshite de minori. 5 (Is) ~ militar Instantza speciala care judeca infractziunile savarshite de militari sau cele care privesc securitatea statului. 6 (Is) ~ suprem Instantza suprema care are in competentza sa judecarea anumitor cauze exceptzionale shi care supravegheaza activitatea judiciara a tuturor instantzelor judecatoreshti din tzara. 7 Local in care functzioneaza tribunalul (1 56). 8 (Prc) Complet de judecata la un tribunal (1 56).