15 definiții pentru traiect
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRAIÉCT, traiecte, s. n. Distanță între două puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. – Din lat. trajectus, fr. trajet.
TRAIÉCT, traiecte, s. n. Distanță între două puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. – Din lat. trajectus, fr. trajet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
traiect sn [At: ALEXI, W. / P: tra-i~ / V: (înv) ~aject, ~ajet / Pl: ~e / E: fr trajet, lat traiectus] 1 Distanță de străbătut (între două puncte). 2 Traseu (2). 3 Traseu (2) linear pe care se situează un organ alungit (mușchi, nerv, arteră etc.). 4 Traiectorie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRAIÉCT s. n. Distanță între două puncte determinate, drum de la un loc la altul; parcurs, traseu. Tulpina [Căii Victoriei] îmi pare că e tot traiectul de aci, de la Poștă și Casa de Depuneri, pînă la Capul Podului. C. PETRESCU, C. V. 351.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRAIÉCT s.n. Distanță de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs. [Pron. tra-iect, pl. -te, -turi. / < lat. traiectus, cf. fr. trajet, germ. Trajekt].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRAIÉCT s. n. distanță de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs. ◊ traseu liniar pe care se situează un mușchi, un nerv, o arteră etc. ◊ traiectorie. (< lat. traiectus, după fr. trajet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TRAIÉCT ~e n. Cale care trebuie străbătută pentru a ajunge de la un loc la altul; parcurs. /<lat. traiectus, fr. traject
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*traĭéct și -jéct n., pl. e (lat. trajectus, d. traicere, a trece; fr. trajet. V. obĭect, trec). Spațiŭ de străbătut, drum, cale: traĭectu de la Galațĭ la Sulina. Călătorie, trecere: traĭect greŭ. V. tract și traseŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
traject n. cale de străbătut dela un loc la altul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
traiéct s. n., pl. traiécte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
traiéct s. n., pl. traiécte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
traiect
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
traiect, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRAIÉCT s. 1. v. rută. 2. v. traiectorie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRAIECT s. 1. drum, itinerar, parcurs, rută, traiectorie, traseu, (astăzi rar) marșrut, (înv., în Mold.) șleau. (~ urmat de un vehicul.) 2. traiectorie, traseu. (~ parcurs de un proiectil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
TRAIECT DE ZBOR drum aerian pregătit și stabilit din timp, cu indicarea punctelor de parcurs de către o aeronavă, în condițiile asigurării unei bune orientări vizuale și instrumentale, a unei securități maxime a zborului și atingerii cu precizie a punctului final. Traiectul de zbor se trasează pe hărțile de navigație la scări de 1:500.000, 1:100.000 sau mai mici, în afară de linia traiectului se menționează punctele de schimbare a capului de zbor, înălțimea, capul magnetic, timpul calculat de zbor între reperele importante de pe traiect, ora atingerii acestor repere, punctul final și alte elemente de navigație în funcție de misiunea executată. Traiectul de zbor poate fi: obligat, cel propus a fi urmat de aeronavă sau real urmat, care prezintă proiecția pe sol a tuturor punctelor marcate de centrul de greutate al aeronavei de la punctul inițial la cel final al traiectului. Traiectul de zbor se împarte în tronsoane și inflexiuni în funcție de lungimea sa.
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
traiect, traiectesubstantiv neutru
- 1. Distanță între două puncte determinate; drum de la un loc la altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: parcurs rută traiectorie traseu
- Tulpina [Căii Victoriei] îmi pare că e tot traiectul de aci, de la Poștă și Casa de Depuneri, pînă la Capul Podului. C. PETRESCU, C. V. 351. DLRLC
- 1.1. Traseu liniar pe care se situează un mușchi, un nerv, o arteră etc. MDN '00
-
etimologie:
- trajectus DEX '09 DEX '98 DN
- trajet DEX '09 DEX '98 DN