15 definitzii pentru traiect
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TRAIÉCT traiecte s. n. Distantza intre doua puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. Din lat. trajectus fr. trajet.
TRAIÉCT traiecte s. n. Distantza intre doua puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. Din lat. trajectus fr. trajet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
traiect sn [At: ALEXI W. / P: trai~ / V: (inv) ~aject ~ajet / Pl: ~e / E: fr trajet lat traiectus] 1 Distantza de strabatut (intre doua puncte). 2 Traseu (2). 3 Traseu (2) linear care se situeaza un organ alungit (mushchi nerv artera etc.). 4 Traiectorie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TRAIÉCT s. n. Distantza intre doua puncte determinate drum de la un loc la altul; parcurs traseu. Tulpina [Caii Victoriei] imi pare k e tot traiectul de aci de la Poshta shi Casa de Depuneri pina la Capul Podului. C. PETRESCU C. V. 351.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TRAIÉCT s.n. Distantza de strabatut intre doua puncte determinate; traseu parcurs. [Pron. traiect pl. te turi. / < lat. traiectus cf. fr. trajet germ. Trajekt].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TRAIÉCT s. n. distantza de strabatut intre doua puncte determinate; traseu parcurs. ◊ traseu liniar care se situeaza un mushchi un nerv o artera etc. ◊ traiectorie. (< lat. traiectus dupa fr. trajet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
TRAIÉCT ~e n. Cale care trebuie strabatuta pentru a ajunge de la un loc la altul; parcurs. /<lat. traiectus fr. traject
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*traĭéct shi jéct n. pl. e (lat. trajectus d. traicere a trece; fr. trajet. V. obĭect trec). Spatziŭ de strabatut drum cale: traĭectu de la Galatzĭ la Sulina. Calatorie trecere: traĭect greŭ. V. tract shi traseŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
traject n. cale de strabatut dela un loc la altul.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
traiéct s. n. pl. traiécte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
traiéct s. n. pl. traiécte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
traiect
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
traiect te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TRAIÉCT s. 1. v. ruta. 2. v. traiectorie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TRAIECT s. 1. drum itinerar parcurs ruta traiectorie traseu (astazi rar) marshrut (inv. in Mold.) shleau. (~ urmat de un vehicul.) 2. traiectorie traseu. (~ parcurs de un proiectil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
TRAIECT DE ZBOR drum aerian pregatit shi stabilit din timp cu indicarea punctelor de parcurs de catre o aeronava in conditziile asigurarii unei bune orientari vizuale shi instrumentale a unei securitatzi maxime a zborului shi atingerii cu precizie a punctului final. Traiectul de zbor se traseaza pe hartzile de navigatzie la scari de 1:500.000 1:100.000 sau mai mici in afara de linia traiectului se mentzioneaza punctele de schimbare a capului de zbor inaltzimea capul magnetic timpul calculat de zbor intre reperele importante de pe traiect ora atingerii acestor repere punctul final shi alte elemente de navigatzie in functzie de misiunea executata. Traiectul de zbor poate fi: obligat cel propus a fi urmat de aeronava sau real urmat care prezinta proiectzia pe sol a tuturor punctelor marcate de centrul de greutate al aeronavei de la punctul initzial la cel final al traiectului. Traiectul de zbor se imparte in tronsoane shi inflexiuni in functzie de lungimea sa.
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
traiect, traiectesubstantiv neutru
- 1. Distantza intre doua puncte determinate; drum de la un loc la altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: parcurs ruta traiectorie traseu
- Tulpina [Caii Victoriei] imi pare k e tot traiectul de aci de la Poshta shi Casa de Depuneri pina la Capul Podului. C. PETRESCU C. V. 351. DLRLC
- 1.1. Traseu liniar care se situeaza un mushchi un nerv o artera etc. MDN '00
-
etimologie:
- trajectus DEX '09 DEX '98 DN
- trajet DEX '09 DEX '98 DN