15 definiții pentru tocător / tocătoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCĂTÓR, -OÁRE, tocători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care toacă, care mărunțește, care zdrobește ceva. II. S. n. 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne, nutreț etc. 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [Var.: (II) tocătoáre s. f.] – Toca + suf. -ător.

tocător, ~oare [At: POLIZU / Pl: ~i, ~oare / E: toca1 + -tor] 1 a (Îvr) Care bate toaca1 (1). 2 a Care taie un material în bucăți foarte mărunte (transformându-l în pastă). 3 sn Cuțit mare de tocat carne Si: (reg) satâr1. 4 Mașină de tocat carne. 5 sf Mașină de tocat nutreț (paie, coceni etc.) pentru vite Si: (reg) șișcalău, sișcă1, șișcorniță. 6 sn (Reg) Limba meliței. 7 sn Bucată de lemn, de plastic etc. dreptunghiulară sau rotundă pe care se taie carne, zarzavaturi etc. Si: fund, (reg) toblă (3), tocănător. 8 sn (Reg) Butuc pe care se taie lemne. 9 sn (Reg; pgn) Butuc (12). 10 sn (Reg) Butuc pe care cioplește rotarul.

TOCĂTÓR, -OÁRE, tocători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care toacă, care mărunțește, care zdrobește ceva. II. S. n. 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne, nutreț etc. 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [Var.: (II) tocătoáre s. f.] – Toca + suf. -ător.

TOCĂTÓR1, tocătoare, s. n. 1. Cuțit mare sau mașină specială de tocat carne, nutreț etc. 2. Scîndură groasă pe care se toacă carne, zarzavaturi etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne.

TOCĂTÓR2 ~oáre n. 1) Cuțit pentru tocat. 2) Mașină de tocat nutreț. 3) Placă (de obicei de lemn) pe care se toacă ceva. 4) rar Butuc pe care se taie lemne. /a toca + suf. ~tor

tocător n. 1. cuțit mare de tocat carnea; 2. scândură pe care se toacă.

tocătór n., pl. oare (d. a toca). Fundu pe care se toacă carnea.

TOCĂTOÁRE s. f. v. tocător.

TOCĂTOÁRE s. f. v. tocător.

tocătoare f., pl. orĭ (d. a toca). Mașină de tocat carne. Mașină de tocat paĭe (numită și șișcă).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tocătór2 (cuțit, planșă) s. n., pl. tocătoáre

tocătór (cuțit, fund) s. n., pl. tocătoáre

tocătoáre (mașină de tocat) s. f., g.-d. art. tocătórii; pl. tocătóri

tocătoáre (mașină de tocat) s. f., g.-d. art. tocătórii; pl. tocătóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOCĂTÓR s. 1. satâr. (~ de carne.) 2. (reg.) șișcă. (~ de nutreț.) 3. fund, (pop.) cârpător, (reg.) tocănitor. (~ de ceapă.)

TOCĂTOR s. 1. satîr. (~ de carne.) 2. (reg.) șișcă. (~ de nutreț.) 3. fund, (pop.) cîrpător, (reg.) tocănitor. (~ de ceapă.)

Intrare: tocător / tocătoare
tocător2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocător
  • tocătorul
  • tocătoru‑
plural
  • tocătoare
  • tocătoarele
genitiv-dativ singular
  • tocător
  • tocătorului
plural
  • tocătoare
  • tocătoarelor
vocativ singular
plural
tocătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocătoare
  • tocătoarea
plural
  • tocători
  • tocătorile
genitiv-dativ singular
  • tocători
  • tocătorii
plural
  • tocători
  • tocătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocător, tocătoaresubstantiv neutru
tocătoare, tocătorisubstantiv feminin

  • 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne, nutreț etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Butuc pe care se taie lemne. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Toca + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.