TIMP (II V) timpuri s. n. (III) s. n. (IV) timpi s. m. I. S. n. Mediu omogen shi nedefinit analog spatziului in care ne apare succesiunea ireversibila a fenomenelor. II. S. n. shi (inv.) m. 1. Durata perioada masurata in ore zile etc. care corespunde desfashurarii unei actziuni unui fenomen unui eveniment; scurgere succesiva de momente; interval rastimp ragaz. ◊ Loc. conj. Cat timp... = in toata perioada in care... ◊ Loc. adv. De la un timp sau (rar) dintrun timp = incepand de la un moment dat. Cu timpul = cu incetul treptat pe masura ce trece vremea. La (sau din) timp = la momentul potrivit; pana nu este prea tarziu. Din timp in timp = la intervale (mai mari sau mai mici) de timp; din cand in cand uneori cateodata. (In) tot timpul = mereu intruna. In acelashi timp = simultan; de asemenea. ◊ Expr. E timpul (sa...) = a venit momentul (sa...). (Toate) la timpul lor = (toate) la momentul potrivit. A fi (sau a sosi) timpul cuiva = a sosi pentru cineva momentul potrivit (shi ashteptat). ♦ (Inv.) Anotimp. 2. Perioada determinata istoric; epoca. ◊ Expr. Pe timpuri = demult odinioara. ♦ (La pl.) imprejurari. III. S. n. Stare a atmosferei intro regiune pe o perioada data determinata de ansamblul factorilor meteorologici. IV. S. m. shi (rar) n. Fiecare dintre fazele sau momentele unei mishcari ale unei operatzii ale unui fenomen ale unei actziuni etc. ♦ Fiecare dintre fazele ciclului termodinamic al unei mashini termice cu piston care corespunde unei curse complete a acestuia. Motor in patru timpi. ♦ (Muz.) Fiecare dintre fazele egale care alcatuiesc o masura; bataie. V. S. n. Categorie gramaticala specifica verbului cu ajutorul careia se exprima raportul dintre momentul vorbirii un moment de referintza shi momentul in care se petrece actziunea sau in care este adevarata o anumita stare de lucruri. ♦ Fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprima categoria gramaticala a timpului (V). [Pl. shi: (rar IV) timpuri s. n. (Inv. II) timpi s. m.] Lat. tempus oris.

timp [At: PO 171/2 / V: (irg) tamp / Pl: (irg) ~i sm ~uri (inv) ~ure sn / E: ml tempus oris] 1 sn Perioada masurata in ore zile etc. care corespunde desfashurarii unei actziuni unui fenomen unui eveniment Si: interval rastimp. 2 sn (Is) ~ de munca socialmente necesar Timp (1) cheltuit pentru producerea unei valori de intrebuintzare in conditzii de productzie date nomiale din punct de vedere social shi cu media sociala de indemanare shi de intensitate a muncii. 3 sn (Ilav) In acelashi ~ sau (inv) intracelashi ~ Simultan. 4 sn (Ial) De asemenea. 5 sn (Ilav) Tot ~ul sau (inv) in tot ~ul Fara intrerupere Si: mereu neincetat. 6 sn (Ilav) Din ~ in ~ sau (inv) pe la ~i La anumite intervale. 7 sn (Ial) Uneori. 8 sn (Ilav) Intre ~ (sau ivr ~uri) In rastimpul acesta. 9 sn (Ilav) De la un ~ sau (reg) de la un ~ de vreme sau (rar) dintrun ~ Incepand de la un moment dat. 10 sn (Reg; ilav) Intrun ~ La un moment dat. 11 sn (Reg; ilav) La un ~ La un moment oarecare. 12 sn (Ilc) In ~ ce... In vremea in care... 13 sn (Ilc) Cat ~... In toata perioada in care... 14 sn (Is) Un ~ O bucata de vreme. 15 sn (Grm; is) Adverb de ~ Adverb care arata timpul cand se petrece o actziune sau cand exista o stare ori o insushire. 16 sn (Grm; is) (Complement) circumstantzial de ~ sau complement de ~ Complement circumstantzial care arata timpul cand se petrece o actziune sau cand exista o stare ori o insushire. 17 sn (Grm; is) (Propozitzie) circumstantziala de ~ Propozitzie care arata timpul in care se petrece actziunea din propozitzia regenta. 18 sn Moment favorabil pentru desfashurarea unei actziuni pentru efectuarea unei operatzii. 19 sn (ilav) La ~ In momentul potrivit. 20 sn (Ilav) Din ~ Inainte de a fi prea tarziu. 21 sn (Ial) Inainte de data sau de momentul obishnuit ashteptat sau prevazut. 22 sn (Ilav) La ~ul sau (sau lui lor) La momentul oportun. 23 sn (Ie) Toate la ~ul lor sau tot lucrul la ~ul sau Orice trebuie facut la momentul potrivit. 24 sn (Ilav) Inainte de ~ Prea devreme. 25 sn (Ial) Inainte de termen Si: prematur. 26 sn (Inv; ilav) Cu fara~ Cu intarziere. 27 sn (Inv; ial) Intrun moment nefavorabil. 2829 sn (Ie) A (nu) fi ~ul (sau rar ~) (!sa... sau de...!) A (nu) fi momentul potrivit pentru... 30 sn (Pfm; ie) Ai fi (sau ai sosi ai veni) ~ul (cuiva sau la ceva) Ai sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil prilejul ashteptat. 31 sn (Ie) Era shi ~ul Se spune atunci cand intervine cu putzin inainte de a fi prea tarziu o actziune un eveniment ashteptat. 32 sn Interval necesar pentru efectuarea unei actziuni Si: ragaz. 3334 sn (Ie) A (nu) avea ~ (pentru ceva) A (nu) gasi ragazul necesar (pentru a face ceva). 35 sn (Ie) A avea tot ~ul sa... A dispune de o perioada mai indelungata de vreme (decat cea necesara) pentru a efectua ceva. 36 sn (Ie) A nu avea ~ de cineva A nu putea sta de vorba cu cineva. 37 sn (Iae) A nu se putea ocupa de cineva. 38 sn (Inv; ie) Ashi lua ~ul (pentru ceva) Ashi gasi ragaz (pentru ceva). 39 sn (Reg; ie) A nul mai ajunge ~ul pe cineva A fi foarte ocupat. 40 sn (Arg; ie) A nu avea ~ A nu avea bani. 41 sn (Spt) Durata cronometrata a unei curse. 42 sn (Irg) Anotimp. 43 sn (Irg) Varsta. 44 sn (Fiz) Forma obiectiva de existentza a materiei in continua dezvoltare marcata prin succesiunea proceselor realitatzii obiective. 45 sn (Ilav) Cu ~ul Pe masura ce trece vremea. 46 sn (ivr; ilav) In noaptea ~urilor In vremuri imemorabile. 47 sn Perioada determinata istoric Si: epoca secol. 48 sn (Reg; ie) Nu mai e ~ul lui Pazvante Nu se mai poate jefui dupa bunul plac. 49 sn (Pfm; ie) A fi de pe ul lui Pazvante (chiorul) A fi foarte vechi. 50 sn (Pfm; ilav) Pe ~uri Mai demult Si: candva. 51 sn (Pfm; ilav) Din toate ~urile De totdeauna. 52 sn (Ilav) Din alte ~uri De demult. 53 sm (Inv; ilav) In totzi ~i Mereu. 54 sm (Inv; ilav) in altzi ~i Altadata (1). 55 sn Lpl) Stare de lucruri caracteristica unei perioade Si: imprejurari vremuri. 56 sn Stare a atmosferei intrun anumit loc shi intro anumita perioada determinata de valorile temperaturii presiunii vantului shi umiditatzii aerului. 57 sm (Ban) Recolta. 58 sm (Ban) Recoltare. 59 sm (Bot; Ban) Rodulpamantului (Arum maculatum). 60 smn (Lpl) Fiecare dintre fazele succesive ale unei mishcari ale unei operatzii ale unei actziuni. 61 snm (Inv) Rata. 62 sm (Teh) Fiecare dintre fazele ciclului de functzionare a unei mashini termice in decursul careia se realizeaza o cursa completa a pistonului motor. 63 sm (Muz) Fiecare dintre partzile egale care alcatuiesc o masura Si: bataie. 64 sm (Muz; inv; pex) Masura. 65 sn (Inv; ilav) In trei ~uri Foarte repede. 66 sn Categorie gramaticala specifica verbului prin care se exprima momentul in care se petrece actziunea. 67 sn (Grm) Fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprima timpul (66). 68 sn (Grm; is) ~ absolut Timp care exprima o actziune raportata numai la momentul vorbirii.

TIMP (II V rar IV) timpuri s. n. (IV inv. shi II) timpi s. m. I. S. n. Dimensiune a Universului dupa care se ordoneaza succesiunea ireversibila a fenomenelor. II. S. n. shi (inv.) m. 1. Durata perioada masurata in ore zile etc. care corespunde desfashurarii unei actziuni unui fenomen unui eveniment; scurgere succesiva de momente; interval rastimp ragaz. ◊ Loc. conj. Cat timp... = in toata perioada in care... ◊ Loc. adv. De la un timp sau (rar) dintrun timp = incepand de la un moment dat. Cu timpul = cu incetul treptat pe masura ce trece vremea. La (sau din) timp = la momentul potrivit; pana nu este prea tarziu. Din timp in timp = la intervale (mai mari sau mai mici) de timp; din cand in cand uneori cateodata. (In) tot timpul = mereu intruna. In acelashi timp = simultan; de asemenea. ◊ Expr. E timpul (sa...) = a venit momentul (sa...). (Toate) la timpul lor = (toate) la momentul potrivit. A fi (sau a sosi) timpul cuiva = a sosi pentru cineva momentul potrivit (shi ashteptat). ♦ (Inv.) Anotimp. 2. Perioada determinata istoric; epoca. ◊ Expr. Pe timpuri = demult odinioara. ♦ (La pl.) Imprejurari. III. S. n. Stare a atmosferei intro regiune pe o perioada data determinata de ansamblul factorilor meteorologici. IV. S. m. shi (rar) n. Fiecare dintre fazele sau momentele unei mishcari ale unei operatzii ale unui fenomen ale unei actziuni etc. ♦ Fiecare dintre fazele ciclului termodinamic al unei mashini termice cu piston care corespunde unei curse complete a acestuia. Motor in patru timpi. ♦ (Muz.) Fiecare dintre fazele egale care alcatuiesc o masura; bataie. V. S. n. Categorie gramaticala specifica verbului cu ajutorul careia se exprima raportul dintre momentul vorbirii un moment de referintza shi momentul in care se petrece actziunea sau in care este adevarata o anumita stare de lucruri. ♦ Fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprima categoria gramaticala a timpului (V). Lat. tempus oris.

TIMP timpuri s. n. shi (IV shi invechit II) timpi s. m. I. (Fil.) Forma obiectiva de existentza a materiei in continua dezvoltare. Am inceput sa studiez filozofia... shi mai ales problema spatziului shi timpului. CAMIL PETRESCU U. N. 24. ◊ (Personificat) Ceasornicelen casa au inceput sa fuga SHi inima timpului incepe sa grabeasca. BOTEZ P. O. 105. Timpul mort shintinde trupul shi devine vecinicie. EMINESCU O. I 133. Astfel ziceau shi timpul un pas a mai facut. ALEXANDRESCU M. 12. II. (In concurentza cu vreme) 1. Durata unei actziuni sau a unui eveniment; scurgere succesiva de momente; interval rastimp ragaz. Intilnim dupa un timp o casa pe stinga. CAMIL PETRESCU U. N. 264. Mult timp in mina lanvirtit. De patruzeci de ani purta Cu el acest cutzit. COSHBUC P. I 231. Vizitiul lui... statu de paza o buna bucata de timp. ISPIRESCU L. 109. Se strecurase atita timp se petrecusera atitea intimplari. NEGRUZZI S. I 68. ◊ (Cu determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») In tot timpul razboiului nam vazut o furnica. SAHIA N. 61. Invatzatorul chiar adormise imbracat in timpul convorbirii. REBREANU I. 35 ◊ Timp mort v. mort (6). ◊ Loc. adv. Cu timpul = cu incetul cu vremea treptat. Citva timp v. citva. La (sau din) timp = la momentul potrivit pina cind nu este prea tirziu. Depesheazami indata: cu ce tren la ce gara shi ora soseshte sa pot pleca daci la timp. CARAGIALE O. VII 15. De la un timp sau (rar) dintrun timp = (incepind de) la un moment dat. Dintrun timp shi vintul tace; Satul doarme can mormint. COSHBUC P. I 48. Din timp in timp = din cind in cind la anumite intervale uneori citeodata. Din timp in timp tresareau k de spasmuri. VLAHUTZA O. A. 137. (In) tot timpul = fara intrerupere intruna neincetat. Stapinita de teama a stat tot timpul cit doctorul a facut cusatura. BART E. 382. Preshedintele... a fost in tot timpul poetul Iancu Vacarescu. GHICA S. A. 149. In acelashi timp = deodata simultan; de asemenea. Manastirea de la Sf. Sava poate fi socotita in acelashi timp shi la marginea Bucureshtilor prin casutzele tzaraneshti din jurul ei. CAMIL PETRESCU O. I 197. Intre timp v. intre² (2). ◊ Loc. conj. Cit timp = in tot timpul in care... ◊ Expr. A avea timp ashi omori timpul a pierde timpul v. c. (Toate) la timpul lor = cind e momentul potrivit. A fi timp (sau timpul) = a fi momentul potrivit pentru o actziune. Acum nui timp sa te boceshti; Tu vii cu mineacasa. COSHBUC P. I 71. Bun! zise el in gindul sau. Ia acu mie timpul. CREANGA P. 21. O! Despot nu e timpul de zis aste cuvinte. Suceava te gindeshte e plina de morminte. ALECSANDRI T. II 180. A fi (sau a sosi) timpul cuiva = a sosi pentru cineva momentul potrivit (shi ashteptat). Mie timpul mia sosit Timpul de casatorit. ALECSANDRI P. P. 27. ♦ (Invechit) Anotimp. Haydn scria in Viena oratoriul «Celor patru timpuri». ODOBESCU S. III 95. Timpul domnitor al acestii cimpii era numai primavara. GORJAN H. I 113. 2. Perioada determinata istoric; epoca secol. Numai revolutziile spuse Mitica Filipescu te fac sa revii pe linia progresului shi mai ales revolutziile sint singurul mijloc prin care popoarele pot infringe timpul il pot supune shi folosi cu adevarat. CAMIL PETRESCU O. I 313. In calea timpilor ce vin O stea sar fi aprins. EMINESCU O. I 191. Numai tu sa fii nevrednic deacest timp reformator? ALECSANDRI P. II 6. ◊ Expr. Pe timpuri = demult mai demult odinioara. ♦ (La pl.) Imprejurari. Sa ne folosim de timpuri cind altzii de noi se tem. HASDEU R. V. 149. III. Ansamblul starilor meteorologice ale atmosferei intro regiune data shi intrun interval de timp dat. ◊ Timpul probabil v. probabil. IV. 1. Fiecare dintre fazele unei mishcari ale unei operatzii ale unei actziuni etc. In citzi timpi se stringe vela superioara? CAMIL PETRESCU T. II 196. ◊ Expr. In doi timpi shi trei mishcari v. doi. 2. (Muz.) Fiecare dintre partzile egale k durata dar diferite k intensitate care alcatuiesc o masura; bataie. 3. Fiecare dintre fazele ciclului termodinamic al unei mashini termice cu piston (motor cu aburi cu ardere interna) care corespunde unei curse a acestuia. Motor in patru timpi. V. Categorie gramaticala cu ajutorul careia se exprima momentul in care se petrece actziunea unui verb; forma verbala care corespunde acestei categorii gramaticale. ◊ Consecutzia timpurilor v. consecutzie. Timp compus v. compus. Concordantza timpurilor v. concordantza.

TIMP² ~i m. 1) Fiecare dintre fazele unei mishcari ale unei actziuni. ◊ In doi ~i shi trei mishcari foarte repede. 2) muz. Fiecare dintre partzile egale k durata care alcatuiesc o masura; bataie. 3) Fiecare dintre fazele ciclului unui motor. Motor in patru ~i. /<lat. tempus ~oris

timp n. pl. urĭ (lat. tĕmpus timp ruda cu vgr. témno taĭ despart; it. pg. tempo pv. tems fr. temps sp. tiempo. V. templu shi tom). Vreme durata: cu ceasurile zilele shi aniĭ se masoara trecerea timpuluĭ. Vreme secul epoca determinata: in timpu luĭ SHtefan cel Mare in timpurile moderne ce timpurĭ! Epoca actuala saŭ de care se vorbeshte: moda timpuluĭ. Sezon anotimp: timpu florilor. Vreme moment ocaziune: aĭ sosit la bun timp a profita de timp. Moment fixat: se apropie timpu. Ragaz: numĭ dadea timp sa vorbesc. Vreme stare atmosferica: timp ploĭos. Mishcare: pushca asta se incarca in treĭ timpurĭ (shi timpĭ). Gram. Forma care shĭo ĭa verbu k sa arate trecutu prezentu saŭ viitoru: am fost sint voĭ fi. Muz. (it. tempo). Diviziune a masuriĭ: valsu e un dans in treĭ timpurĭ. In noaptea timpurilor in timpurĭ imemoriale stravechĭ. A omori timpu (fr. tuer le temps) a perde timpu cu nimicurĭ k satzĭ treaca de urit. A perde timpu 1. a nu lucra 2. a scapa ocaziunea. A perde timpu cu a intrebuintza timpu: a perde timpu cu studiu. A cishtiga timp a te maĭ departa de momentu deciziv. A repara timpu perdut a compensa perderea timpuluĭ pintr’o munca maĭ intensa. La timp cind trebuĭe. Din timp devreme: a te aproviziona din timp. In acelashĭ timp tot odata. Din timp in timp din cind in cind. In ainte de timp prea devreme prematur. Cu timpu incetincet: boala se vindeca cu timpu. In Trans. shi timp. SHi masc. timpĭ intr’un doc. muntenesc din 1651.

timprecórd s. n. Timp foarte scurt ◊ „Oamenii au facut eforturi deosebite sau familiarizat intrun timprecord cu materialele inedite folosite cu utilajele de inalta tehnicitate.” R.l. 10 VII 69 p. 1. ◊ „Redactarea intrun timprecord de trei ani sub conducerea unui «stat major» alcatuit din 20 de persoane a acestui prim volum a fost controlata in permanentza de un calculator electronic.” Sc. 5 II 75 p. 6; v. shi gonflabil (din timp + record; cf. fr. temps record; DMN 1969)

timp¹ (faza) s. m. pl. timpi

timp (faza a unei mishcari a ritmului) s. m. pl. timpi

timp puri shi timpi (k termen muzical).

TIMP s. 1. vreme. (~ul trece pe nesimtzite.) 2. v. perioada. 3. v. rastimp. 4. v. ani. 5. v. curs. 6. v. durata. 7. rastimp (Transilv.) scopot. (In acest ~ el era plecat la cumparaturi.) 8. (FIZ.) timp de injumatatzire = perioada de injumatatzire. 9. v. sezon. 10. v. vreme. 11. v. moment. 12. v. data. 13. v. ragaz. 14. v. vremuri. 15. (TEHN.) faza. (Motor cu 4 ~.) 16. (MUZ.) bataie. (La primul ~...) 17. (MET.) vreme (reg.) veac. (~ frumos.)

TIMP s. v. anotimp cadentza etate masura ritm ritmica rodulpamantului sezon tact varsta.

timp s. v. ANOTIMP. CADENTZA. ETATE. MASURA. RITM. RITMICA. RODULPAMINTULUI. SEZON. TACT. VIRSTA.

TIMP s. 1. vreme. (~ trece pe nesimtzite.) 2. epoca interval perioada ragaz rastimp spatziu vreme (pop.) raspas soroc (inv. shi reg.) seama (inv.) zastimp (grecism inv.) protesmie. (In acel ~...) 3. ceas interval ora perioada rastimp. (A ashteptat un ~ bun pina sa vina acela.) 4. ani (pl.) epoca perioada vreme. (In ~ copilariei.) 5. curs interval rastimp vreme (inv.) diastima. (In ~ de un secol.) 6. durata interval intindere perioada rastimp (reg.) rahat. (Pe tot ~ examenului.) 7. rastimp (Transilv.) scopot. (In acest ~ el era plecat la cumparaturi.) 8. sezon vreme (prin Transilv.) pinc. (~ cireshelor.) 9. vreme zi. (A venit shi ~ lui.) 10. ceas clipa clipita minut moment ora secunda vreme (rar) clipeala (pop.) cirta soroc (inv. shi reg.) cescutz. (A sosit ~ cind...) 11. data termen vreme zi (pop.) soroc (inv.) sorocire veleat. (La ~ hotarit...) 12. ragaz vreme (pop.) raspas. (Nui da nici ~ sa respire; dami ~ sa ma gindesc.) 13. (la pl.) circumstantze (pl.) conjunctura imprejurari (pl.) vremuri (pl.). (~urile erau foarte grele.) 14. (TEHN.) faza. (Motor cu 4 ~.) 15. (MUZ.) bataie. (La primul ~...) 16. (MET.) vreme (reg.) veac. (~ frumos.)

TIMP interval masurat in ore minute secunde etc. demare importantza in desfashurarea activitatzii de zbor in conditzii de sigurantza sporita. Timpul de serviciu pentru zbor este considerat de la intrarea shi pana la ieshirea din unitatea aeronautica timpul maxim fiind echivalent cu timpul normal (pe timp de zi 14 ore pe timp de noapte 8 ore). Timpul pentru zbor este perioada efectiva de zbor pentru avioane (pe timp de zi 9 ore pe timp de noapte 5) shi parashutishti (pe timp de zi 8 ore pe timp de noapte 5). Daca necesitatzile o impun prelungirea nu este admisa decat pe timp de zi. Timpul maxim de zbor pentru 24 de ore este pe timp de zi 9 ore pentru pilotzi shi 8 ore pentru parashutishti iar pe timp de noapte 5 ore; lunar pe timp zi 120 ore pe timpde noapte 80 ore;anual pe timp de zi 700 ore pe timp de noapte 300 ore. Timpul de lansare este durata zborului aeronavei din momentul in care aceasta trece la verticala locului de aterizare shi pana in momentul lansarii parashtistului. Timpul de cadere libera este intervalul de la parasirea aeronavei de catre parashutist shi pana la actzionarea comenzii de deschidere a parashutei principale. Este stabilit prin tema de salt shi nu poate fi depashit pentru a nu intra in criza de spatziu la functzionarea incorecta a parashutei principale pentru a putea actziona parashuta de rezerva in deplina sigurantza.