10 definitzii pentru temeinicie

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TEMEINICÍE s. f. 1. Insushire a ceea ce este temeinic; soliditate tarie trainicie; statornicie. ◊ Loc. adv. Cu temeinicie = temeinic serios. 2. Insushire a hotararii unui organ de jurisdictzie de a reflecta realitatea obiectiva a faptelor care concura pentru solutzionarea unui litigiu. Temeinic + suf. ie.

TEMEINICÍE s. f. 1. Insushire a ceea ce este temeinic; soliditate tarie trainicie; statornicie. ◊ Loc. adv. Cu temeinicie = temeinic serios. 2. Insushire a hotararii unui organ de jurisdictzie de a reflecta realitatea obiectiva a faptelor care concura pentru solutzionarea unui litigiu. Temeinic + suf. ie.

temeinicie sf [At: GOLESCU I. 106 / Pl: ~ii / E: temeinic + ie] 1 Soliditate. 2 Statornicie. 3 Judiciozitate. 4 (Ilav) Cu ~ Sarguincios. 5 Insushire a hotararii unui organ de jurisdictzie de a reflecta realitatea obiectiva a faptelor care concura pentru solutzionarea unui litigiu.

TEMEINICÍE s. f. Insushirea a ceea ce este temeinic; soliditate trainicie tarie; statornicie. Frumusetzea lor shi temeinicia sint vrednice de vedere. GOLESCU I. 106. ◊ Loc. adv. Cu temeinicie = temeinic serios; cu insistentza. Se vorbea chiar cu temeinicie... de un oarecare Harizon care ishi avea copilul mort acasa iar el la circ facuse atitea comicarii. ARDELEANU D. 271.

TEMEINICÍE ~i f. Caracter temeinic. ~ea unui argument.Cu ~ temeinic. [G.D. temeiniciei] /<temeinic + suf. ~ie

temeĭnicíe f. (d. temeĭnic). Calitatea de a fi temeĭnic.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

temeinicíe s. f. art. temeinicía g.d. temeinicíi art. temeinicíei

temeinicíe s. f. art. temeinicía g.d. temeinicíi art. temeinicíei

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TEMEINICÍE s. 1. seriozitate soliditate tarie. (~ obiectziei argumentarii sale.) 2. v. maturitate. 3. v. justetze.

TEMEINICIE s. 1. seriozitate soliditate tarie. (~ obiectziei argumentarii sale.) 2. maturitate profunzime seriozitate. (~ gindirii a sentimentelor cuiva.) 3. dreptate justetze (inv.) rezon. (~ cauzei sale.)

Intrare: temeinicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temeinicie
  • temeinicia
plural
genitiv-dativ singular
  • temeinicii
  • temeiniciei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

temeiniciesubstantiv feminin

  • 1. Insushire a ceea ce este temeinic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Frumusetzea lor shi temeinicia sint vrednice de vedere. GOLESCU I. 106. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala Cu temeinicie =. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se vorbea chiar cu temeinicie... de un oarecare Harizon care ishi avea copilul mort acasa iar el la circ facuse atitea comicarii. ARDELEANU D. 271. DLRLC
  • 2. Insushire a hotararii unui organ de jurisdictzie de a reflecta realitatea obiectiva a faptelor care concura pentru solutzionarea unui litigiu. DEX '09
etimologie:
  • Temeinic + sufix ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.