TATÁR A tatari e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia Republicii Tatarstan sau din grupurile etnice (inrudite k limba cu aceasta populatzie) stabilite in cursul istoriei in diferite regiuni ale Rusiei Ucrainei etc. ♦ Persoana care facea parte din triburile de origine mongola din statul shi mai tarziu din hanatele formate in urma cuceririlor lui Genghishan shi ale urmashilor sai invadand in sec. XIII centrul shi sudestul Europei shi intemeind statul Hoarda de Aur (de unde au facut dese incursiuni in tzarile vecine). ◊ Expr. Doar nu vin (sau dau) tatarii se spune cand cineva se grabeshte foarte tare. 2. Adj. Care apartzine tatarilor (1) privitor la tatari; tataresc. ♦ (Substantivat f.) Limba vorbita de tatari. Din tc. tatar.

tatar ~a [At: (cca 16501670) GCR I 235/6 / V: (inv) tart~ / Pl: ~i ~e / E: tc tt tatar fr tartare ger Tartar] 1 sm (Inv) Persoana care facea parte din triburile mongole care in sec. XIII sau intins din Asia pana in Europa Centrala constituind statul Hoarda de Aur. 23 smf Persoana care face parte din populatzia de baza a Republicii Tatare sau care este originara de acolo Si: (ivr) tatarin (12). 4 smp Populatzia de baza din Republica Tatara. 5 sm (Pfm; ie) Doar nu vin (sau dau) ~i Se spune cand cineva se grabeshte sau fuge fara un motiv serios. 6 sm (Pfm; ie) Parcal alunga ~i din urma) Se spune despre cineva care se grabeshte foarte tare. 7 sm (Pfm; ie) Lumea (sau tzara) piere (moare) de ~i shi el bea cu lautari Se spune despre cineva care nu se sinchiseshte de nimic. 8 sm (Pfm; iae) Se spune despre cineva care nu vrea sa shtie de pasurile altora. 9 sm (Pfm; pex) Om crud nemilos. 10 sm (Inv) Curier poshtal (calare) Si: sol shtafeta. 11 sm (Mtp) Monstru. 12 sm (Reg; art.) Vant care bate dinspre rasarit. 13 sm (Orn; reg; shic ~desihla) Cocoshdemunte (Tetrao urogallus). 14 sm (Reg; shic ~dematuri) Planta erbacee din familia gramineelor intrebuintzata la confectzionarea maturilor Si: (reg) matura (Sorghum vulgare). 15 sm (Bot; reg; shi iae) Matura (Sorghum technicum). 16 sm (Bot; reg; shi iae) Gaolean (Sorghum saccharatum). 17 a Care apartzine tatarilor (4) Si: tataresc (1). 18 a Privitor la tatari (4) Si: tataresc (2). 19 a Caracteristic tatarilor (4) Si: tataresc (3). 20 a Care este originar din Republica Tatara Si: tataresc (4). 22 sf a (SHis limba ~a) (Limba) vorbita de tatari (4).

TATÁR A tatari e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Republicii Tatare sau din grupurile etnice (inrudite k limba cu aceasta populatzie) stabilite in cursul istoriei in diferite regiuni din Asia shi Europa. ♦ Persoana care facea parte din triburile de origine mongola care in sec. XIII sau intins din Asia pana in Europa rasariteana shi centrala constituind statul Hoardei de Aur (de unde au facut dese incursiuni in tzarile vecine). ◊ Expr. Doar nu vin (sau dau) tatarii se spune cand cineva se grabeshte sau fuge fara un motiv serios. Parcal alunga tatarii (din urma) se spune despre cineva care se grabeshte foarte tare. 2. Adj. Care apartzine tatarilor (1) privitor la tatari; tataresc. ♦ (Substantivat f.) Limba tatara. Din tc. tatar.

TATÁR¹ A tatari e adj. Din neamul tatarilor tataresc. Republica Sovietica Socialista Autonoma Tatara. Varianta: (invechit) tartár a (ALEXANDRESCU M. 11) adj.

TATÁR² ~a (~i ~e) v. TATARESC. /<tat. turc. tatar

tartar⁵ ~a sm a vz tatar

TARTÁR³ A adj. v. tatar.

TARTÁR A adj. Tataresc. ◊ Biftec tartar = mushchi fript foarte putzin; sos tartar = sos rece foarte picant din maioneza pregatita cu galbenushuri de ou fierte tari la care se adauga ceapa tocata fin shi mushtar. [< fr. tartare].

TARTÁR adj. inv. tataresc. ♦ biftec ~ = mushchi fript foarte putzin; sos ~ = sos rece foarte picant din maioneza pregatita cu galbenushuri fierte la care se adauga ceapa tocata fin castravetzi in otzet patrunjel verde shi mushtar. (< fr. tartare)

TATÁRA f. mai ales art. Limba tatarilor. /<tat. turc. tatar

!tatar adj. m. s. m. pl. tatari; adj. f. tatara pl. tatare

tatár adj. m. s. m. pl. tatári; adj. f. s. f. tatára pl. tatáre

tatár s. m. adj. m. pl. tatári; f. sg. tatára g.d. art. tatárei pl. tatáre

tatára (limba) s. f. g.d. art. tatárei

tatára (limba) s. f. g.d. art. tatárei

TATÁR adj. tataresc. (Triburile ~.)

TATAR adj. tataresc. (Triburile ~.)

TATÁRA s. f. (cf. tc. tatar): limba din ramura vesthunica grupul limbilor kapceak subgrupul kapceakobulgar vorbita de tatari locuitori ai R. Tatare din Federatzia Rusa ai regiunilor invecinate acesteia ai unor partzi din Siberia shi de tatarii raspanditzi in Astrahan Kasimovski Ural R. Bashkira R. Ciuvasha shi R. Mordvina din aceeashi Federatzie Rusa. Se caracterizeaza printro mare bogatzie de sinonime omonime antonime shi expresii frazeologice. Studierea ei a inceput in secolul al XIlea de catre arabi shi turci care au creat dictzionare shi gramatici pentru diferite limbi turcice. Cele mai vechi atestari de limba literara t. dateaza din secolul al XVIlea. Intre secolele al XVIlea al XIXlea in limba t. sa creat o bogata literatura; tot atunci ea sa dezvoltat sub influentza limbii vechi uigure care ia imbogatzit mult vocabularul. In secolul al XVIIIlea t. a fost studiata de rushi care au elaborat dictzionare bilingve shi gramatici ale acestei limbi. In secolul al XIXlea t. literara sa imbogatzit cu termeni din toate domeniile shtiintzei. T. are trei dialecte distincte: central (al tatarilor de pe Volga in numar de peste un milion shi jumatate) de apus (al tatarilor din afara R. Tatare in numar de peste trei sute de mii) shi de rasarit (al tatarilor din Siberia in numar de peste o suta de mii). Exista shi graiuri tatare amestecate k cel din Astrahan din R. Bashkira sau din Urali. T. vorbita in Romania (Dobrogea) provine din alte doua subgrupuri de limbi vesthunice decat cel kapceakobulgar: din subgrupul kapceakopolovtzian denumit kramtatar dupa locul de unde au venit vorbitorii lui (Crimeea) shi din subgrupul kapceakonogai denumit nogaitatar dupa numele neamului Noghai descendent din nepotul lui GingisHan. Kramtatara este vorbita azi de un numar relativ mic de oameni care locuiesc in R. Uzbeka din Federatzia Rusa. Ea are doua dialecte: cel de nord shi cel de sud. Este inrudita cu dialectele tatare din Bielorusia shi Lituania. Cele mai vechi documente in kramtatara sunt din secolul al XVIIlea (inscriptzii shi scrisori ate hanilor din Crimeea). In locul ei sa folosit k limba literara limba turca. In ultimele decenii a evoluat catre o limba literara apropiata de limba vorbita. A facut imprumuturi din araba shi persana inca din perioada Hoardei de Aur iar azi se imbogatzeshte cu termeni internatzionali. Limba tatarilor din Dobrogea a fost puternic influentzata de aceea a turcilor anatolieni care locuiesc tot acolo. Este recunoscuta pe plan natzional contributzia deosebita a cercetatorului Vladimir Drimba in studiul limbii tatarilor din Romania.