TÁIER taiere s. n. (Reg.) Taler farfurie intinsa blid. [Var.: taier s. n.] Din magh. tányér.

taier sn [At: (a. 1778) FURNICA I. C. 63 / V: (reg) tani~ taiar tai taner taniar tani~ taner tei~ ti~ tiiar tiner tini~ / Pl: ~e / E: mg tányér] 1 (Reg) Farfurie intinsa Si: taler² (1). 2 (Reg) Strachina. 3 (Reg; ie) Joaca (k) pe ~ Se spune despre cei care danseaza bine. 4 (Reg; ie) Sa dai cu ~ul peste... Se zice despre obiecte sau persoane de aceeashi inaltzime. 5 (Reg) Vas de gatit. 6 (Reg) Fund de mamaliga Si: (reg) carpator. 7 (Olt) Taler² (9). 8 (Inv) Obiect de forma circulara Si: disc. 9 (Ban; Trs; pbl) Stragalie. 10 (Ban; Olt) Abajur. 11 (Reg) Bor al palariei.

TÁIER taiere s. n. (Reg.) Taler farfurie intinsa blid. [Var.: taiér s. n.] Din magh. tányér.

TÁIER taiere s. n. (Regional; shi in forma taier) Taler farfurie intinsa blid talger fund. Un taier de mincare. SEVASTOS N. 85. Varianta: taiér s. n.

táĭer V. taler 2.

taler¹ sm [At: (a. 1581) CUV. D. BATR. I 28/17 / Pl: ~i (inv) ~e sn / E: ger Taler] (Iuz) 1 Moneda (austriaca) de argint care a circulat in trecut shi in tzarile romane. 2 (Is) ~ cu doua fetze Om ipocrit. 3 Dare platita de oshtenii din corpul de calaretzi sau de pedestrashi din vechea armata a TZarii Romaneshti numitzi roshii.

taler² sn [At: (a. 1778) IORGA S. D. VIII 3 / Pl: ~e / E: ger dal Taller] 1 Vas plat de lemn de lut ars de faiantza sau de metal din care se mananca sau care se foloseshte la bucatarie Si: talger (1) (irg) tas¹ (9) (reg) taier (1) tipsie (10). 2 Tava (5). 3 (Pfm; ie) A se infrupta din ~ul (cuiva) A trai din munca altuia. 4 (Pop; ie) A manca paine shi sare dintrun (sau rar pe un) ~ cu (cineva) A trai impreuna cu cineva. 5 (Pop; iae) A impartzi binele shi raul cu cineva 6 (ie) A umbla cu ~ul A umbla pentru a strange bani. 7 (Fam; ie) A ingropa (pe cineva) cu ~ul A inmormanta pe cineva cu fonduri stranse prin colecta publica. 8 (Pop; ie) A cere cu ~ul A cershi (2). 9 Disc al unei balantze in care se pun fie obiectele de cantarit fie greutatzile Si: platan² talger (4) (reg) taier (7) (irg) tas¹ (10). 10 (Muz) Talger (5). 11 Piesa subtzire de metal lemn etc. de forma aproximativ rotunda cu gura foarte larga shi cu marginile drepte sau rasfrante avand diverse utilizari in tehnica. 12 TZinta mishcatoare confectzionata dintrun material casabil care se utilizeaza in tirul sportiv. 13 (Lpl) Proba sportiva in cadrul tirului care consta in trageri cu arme de vanatoare cu alice in talere² (12).

taier sn vz taier

2) táler n. pl. e (d. germ. teller pin mijlocirea unuĭ cuv. slav k nsl. taljer rut. talir taril. Ngr. taléri d. it. tagliere [d. tagliare a taĭa] fund de taĭat carne [de unde s’a dezvoltat intz. de „farfurie” care poate fi shi un simplu fund] de unde vine germ. teller. Pol. talerz de unde vine mold. talger). Vest. Farfurie intinsa. Contzinutu uneĭ farfuriĭ: un taler de coliva. Fig. Taler cu doŭa fetze om ipogrit. Disc (de adunat baniĭ contribuitorilor de umblat cu cheta): a umbla cu taleru a fi ingropat cu taleru (adica „cu discu pin cheta publica”). Disc terezie tas (de balantza). Disc suptzire de alama care se izbeshte de alt disc k sa sune in fanfara (chinval). In Ban. Olt. Serbia táĭer (ung. tányer). V. bild.

!taier (reg.) s. n. pl. taiere

táier/taiér (reg.) s. n. pl. táiere/taiére

táier/taiér s. n. pl. táiere/taiére

taiér v. táier

TÁIER s. v. abajur blid disc farfurie platou strachina taler talger tas.

taier s. v. ABAJUR. BLID. DISC. FARFURIE. PLATOU. STRACHINA. TALER. TALGER. TAS.