14 definitzii pentru strapunge
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STRAPÚNGE strapúng vb. III. Tranz. 1. A impunge cu un obiect cu varf ascutzit astfel incat varful (sau intregul obiect) sa razbata in partea cealalta; p. ext. a ucide sau a rani cu o arma ascutzita. ♦ A perfora a gauri. 2. Fig. A strabate a patrunde a trece prin ceva. ◊ Expr. A strapunge frontul = a distruge intrun anumit loc linia de aparare a inamicului shi a patrunde dincolo de aceasta linie. 3. A realiza legatura dintre doua lucrari miniere subterane. [Perf. s. strapunsei part. strapuns] Lat. *extrapungere (= transpungere).
STRAPÚNGE strapúng vb. III. Tranz. 1. A impunge cu un obiect cu varf ascutzit astfel incat varful (sau intregul obiect) sa razbata in partea cealalta; p. ext. a ucide sau a rani cu o arma ascutzita. ♦ A perfora a gauri. 2. Fig. A strabate a patrunde a trece prin ceva. ◊ Expr. A strapunge frontul = a distruge intrun anumit loc linia de aparare a inamicului shi a patrunde dincolo de aceasta linie. 3. A realiza legatura dintre doua lucrari miniere subterane. [Perf. s. strapunsei part. strapuns] Lat. *extrapungere (= transpungere).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strapunge [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (inv) ~rep~ / Pzi: strapung (reg) ~ngesc / E: stra + punge] 1 vt A intra in profunzime cu un obiect ascutzit cu o arma etc. (pana in partea opusa) Si: a patrunde a razbate a razbi a trece (liv) a penetra. 2 vt A face o gaura razbatand in partea cealalta (cu ajutorul unui instrument cu varf ascutzit) Si: a gauri (1) a perfora a scobi1 a sfredeli (ivr) a petrece a potricali (reg) a borteli a borti a butori (1) a gauni (1) a razbici2 a sclidiri a sfredelushi a strafiga2 a strabate (3). 3 vt (D. sunete zgomote etc.) A se propaga prin spatziu (pana la un anumit punct) Si: a patrunde a razbate a razbi a strabate (5) a strapasa. 4 vt A se face auzit a ajunge pana la... Si: a patrunde a razbate a razbi a strabate (5) (ivr) a strapasa. 5 vt (Fig) A privi cu atentzie (incercand sa vada clar) in ciuda dificultatzilor Si: a patrunde a masura a observa a scormoni a scruta a sfredeli a strabate (6). 6 vt (Fig) A examina cu insistentza Si: a patrunde a masura a observa a scormoni a scruta a sfredeli a strabate (6). 7 vi (Reg; d. sherpi) A mushca. 8 vt A pune stapanire pe cineva sau pe ceva Si: a copleshi (12) a cuprinde (20) a domina (1) a patrunde a strabate (14) (liv) a penetra. 9 vi A izbuti sa ajunga sa intre undeva (cu greu) Si: a patrunde a razbi a razbate a strabate (9). 10 vi Ashi face loc inlaturand obstacolele Si: a patrunde a razbi a razbate a strabate (10). 11 vi (Ie) A ~ frontul (sau prima linie) A distruge intrun anumit loc linia de aparare a inamicului shi a patrunde dincolo de aceasta linie. 12 vt (Spt) A depashi in cadrul jocului apararea echipei adverse. 13 vt (Rar; fig) A patrunde. 14 vt A realiza legatura dintre doua lucrari miniere subterane pentru a asigura transportul aerajul sau circulatzia intrun anumit sector de exploatare a minei. 15 vt (Pex) A excava (1). 16 vt (Pex) A sapa (1). 17 vr (Fiz; d. un izolator electric) A se distruge partzial sau total sub actziunea unei descarcari electrice care traverseaza un izolant sau un izolator. 18 vt (Reg; d. durerea de masele) A sageta (15).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STRAPÚNGE strapúng vb. III. Tranz. 1. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «cu» shi aratind instrumentul) A infige intrun lucru un obiect cu virf ascutzit (facindul sa razbata in partea cealalta); p. ext. (cu privire la fiintze) a ucide cu o arma ascutzita. Lasa tinguirile shi vorbele de prisos ori te strapung shi te zvirl in ripa k sa te manince hultanii. SADOVEANU F. J. 152. Finul shi snopii i strapungi shii incarci. SBIERA P. 14. Ii scoate limba afara io strapunge cu acul shi io presura cu sare shi cu piperi. CREANGA P. 13. Peste Radu navalea Cu cinci lanci il strapungea. ALECSANDRI P. P. 199. ◊ Fig. Imi zimbea numai necontenit shi ma strapungea cu ochii. SADOVEANU O. VIII 9. ◊ Absol. Saracu ciubotarash Tot impunge shi strapunge. SEVASTOS N. 300. ◊ Refl. Era in stare sa se strapunga diavoloaica pentru k sashi apere... onoarea. ALECSANDRI T. I 423. ◊ (Subiectul este instrumentul infipt) Dushmanun lupta la ajuns Un fier in coasta la strapuns. MACEDONSKI O. I 156. ◊ (Poetic) Crucea bisericii strapungea seninul. GIRLEANU L. 29. Deodata o sulitza de foc strapunge perdeaua de arbori. Portzile zilei se deschid shi in valuri curge lumina pe vai. VLAHUTZA O. A. II 125. ◊ Fig. Vorbele tari ale razashului il strapungeau shil usturau. SADOVEANU O. VII 66. In clipa in care se opreshte trenul un fior de groaza i strapunge inima. SP. POPESCU M. G. 28. ◊ Intranz. In rangurile rupte zbor glontzii vijiind SHin ele baioneta strapunge zinganind. ALECSANDRI P. II 158. 2. Fig. A strabate a patrunde a trece prin ceva. Ieshiram in livada. Parca ploua lumina strapungind pomii infloritzi. SADOVEANU O. V 682. Razele soarelui treptat strapung shi rasipesc umbra. ODOBESCU S. III 319. ◊ Intranz. TZipatul lor [al ratzelor salbatice] era parca glasul acestui inghetz de pe urma glas al ploilor scurte amestecate cu zapada printre care strapungeau fishii din soare gata sa se stinga. DUMITRIU N. 289. ◊ Expr. A strapunge frontul = a sfarima linia de aparare a inamicului a patrunde dincolo de aceasta linie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A STRAPÚNGE strapúng tranz. 1) (despre obiecte cu varf ascutzit) A razbate dintro parte in alta. 2) (despre persoane) A supune unei actziuni de spargere pana in partea opusa (cu ajutorul unui obiect ascutzit). 3) fig. (spatzii medii etc.) A strabate cu greu (de la un capat la altul). /<lat. extrapungere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
strapunge v. 1. a impinge pana in partea cealalta: i strapunge limba cu acul; 2. fig. a cauza o vie durere: ia strapuns inima. [Lat. *EXTRAPUNGERE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
strepunge v vz strapunge
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strapúng púns a púnge v. tr. (stra shi pung din impung). Impung pina ce ĭese pe dincolo: acu strapunge pinza a strapunge cu sulitza. Fig. Vestea asta ĭa strapuns inima la intristat adinc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
strapúnge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strapúng 1 pl. strapúngem perf. s. 1 sg. strapunséi 1 pl. strapúnseram; part. strapúns
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
strapúnge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strapúng perf. s. 1 sg. strapunséi 1 pl. strapúnseram; part. strapúns
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
strapung punsei 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
STRAPÚNGE vb. v. iscodi scruta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STRAPÚNGE vb. 1. v. patrunde. 2. v. gauri. 3. (inv.) a proidi. (Ia ~ inima.) 4. a sparge. (A ~ frontul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STRAPUNGE vb. 1. a patrunde a razbate a razbi a strabate a trece (livr.) a penetra. (Cuiul ~ prin perete.) 2. a gauri a perfora a scobi a sfredeli (inv. shi reg.) a petrece a potricali (reg.) a gauni a sfredelushi (Mold. shi Bucov.) a borteli a borti (prin Ban.) a butori (Olt.) a razbici (prin vestul Transilv.) a sclidiri. (A ~ intrun material dur.) 3. (inv.) a proidi. (Ia ~ inima.) 4. a sparge. (A ~ frontul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strapunge vb. v. ISCODI. SCRUTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
strapunge, strapungverb
- 1. A impunge cu un obiect cu varf ascutzit astfel incat varful (sau intregul obiect) sa razbata in partea cealalta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Finul shi snopii i strapungi shii incarci. SBIERA P. 14. DLRLC
- Ii scoate limba afara io strapunge cu acul shi io presura cu sare shi cu piperi. CREANGA P. 13. DLRLC
- Imi zimbea numai necontenit shi ma strapungea cu ochii. SADOVEANU O. VIII 9. DLRLC
- Saracu ciubotarash Tot impunge shi strapunge. SEVASTOS N. 300. DLRLC
- Crucea bisericii strapungea seninul. GIRLEANU L. 29. DLRLC
- Deodata o sulitza de foc strapunge perdeaua de arbori. Portzile zilei se deschid shi in valuri curge lumina pe vai. VLAHUTZA O. A. II 125. DLRLC
- In clipa in care se opreshte trenul un fior de groaza i strapunge inima. SP. POPESCU M. G. 28. DLRLC
- In rangurile rupte zbor glontzii vijiind SHin ele baioneta strapunge zinganind. ALECSANDRI P. II 158. DLRLC
- 1.1. A ucide sau a rani cu o arma ascutzita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lasa tinguirile shi vorbele de prisos ori te strapung shi te zvirl in ripa k sa te manince hultanii. SADOVEANU F. J. 152. DLRLC
- Peste Radu navalea Cu cinci lanci il strapungea. ALECSANDRI P. P. 199. DLRLC
- Era in stare sa se strapunga diavoloaica pentru k sashi apere... onoarea. ALECSANDRI T. I 423. DLRLC
- Dushmanun lupta la ajuns Un fier in coasta la strapuns. MACEDONSKI O. I 156. DLRLC
- Vorbele tari ale razashului il strapungeau shil usturau. SADOVEANU O. VII 66. DLRLC
-
-
-
- Ieshiram in livada. Parca ploua lumina strapungind pomii infloritzi. SADOVEANU O. V 682. DLRLC
- Razele soarelui treptat strapung shi rasipesc umbra. ODOBESCU S. III 319. DLRLC
- TZipatul lor [al ratzelor salbatice] era parca glasul acestui inghetz de pe urma glas al ploilor scurte amestecate cu zapada printre care strapungeau fishii din soare gata sa se stinga. DUMITRIU N. 289. DLRLC
- A strapunge frontul = a distruge intrun anumit loc linia de aparare a inamicului shi a patrunde dincolo de aceasta linie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 3. A realiza legatura dintre doua lucrari miniere subterane. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- *extrapungere (= transpungere). DEX '09 DEX '98