STRAPÚNGE strapúng vb. III. Tranz. 1. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «cu» shi aratind instrumentul) A infige intrun lucru un obiect cu virf ascutzit (facindul sa razbata in partea cealalta); p. ext. (cu privire la fiintze) a ucide cu o arma ascutzita. Lasa tinguirile shi vorbele de prisos ori te strapung shi te zvirl in ripa k sa te manince hultanii. SADOVEANU F. J. 152. Finul shi snopii i strapungi shii incarci. SBIERA P. 14. Ii scoate limba afara io strapunge cu acul shi io presura cu sare shi cu piperi. CREANGA P. 13. Peste Radu navalea Cu cinci lanci il strapungea. ALECSANDRI P. P. 199. ◊ Fig. Imi zimbea numai necontenit shi ma strapungea cu ochii. SADOVEANU O. VIII 9. ◊ Absol. Saracu ciubotarash Tot impunge shi strapunge. SEVASTOS N. 300. ◊ Refl. Era in stare sa se strapunga diavoloaica pentru k sashi apere... onoarea. ALECSANDRI T. I 423. ◊ (Subiectul este instrumentul infipt) Dushmanun lupta la ajuns Un fier in coasta la strapuns. MACEDONSKI O. I 156. ◊ (Poetic) Crucea bisericii strapungea seninul. GIRLEANU L. 29. Deodata o sulitza de foc strapunge perdeaua de arbori. Portzile zilei se deschid shi in valuri curge lumina pe vai. VLAHUTZA O. A. II 125. ◊ Fig. Vorbele tari ale razashului il strapungeau shil usturau. SADOVEANU O. VII 66. In clipa in care se opreshte trenul un fior de groaza i strapunge inima. SP. POPESCU M. G. 28. ◊ Intranz. In rangurile rupte zbor glontzii vijiind SHin ele baioneta strapunge zinganind. ALECSANDRI P. II 158. 2. Fig. A strabate a patrunde a trece prin ceva. Ieshiram in livada. Parca ploua lumina strapungind pomii infloritzi. SADOVEANU O. V 682. Razele soarelui treptat strapung shi rasipesc umbra. ODOBESCU S. III 319. ◊ Intranz. TZipatul lor [al ratzelor salbatice] era parca glasul acestui inghetz de pe urma glas al ploilor scurte amestecate cu zapada printre care strapungeau fishii din soare gata sa se stinga. DUMITRIU N. 289. ◊ Expr. A strapunge frontul = a sfarima linia de aparare a inamicului a patrunde dincolo de aceasta linie.