optziuni
  • info

9 definitzii pentru sperietura

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPERIETÚRA sperieturi s. f. 1. Speriat1 (1); spaima. ◊ Expr. A trage o sperietura = a fi cuprins de spaima a trece printrun pericol. 2. (In superstitzii) Boala provenita din spaima; speriat1 (2). [Pr.: rie] Speria + suf. atura.

SPERIETÚRA sperieturi s. f. 1. Speriat1 (1); spaima. ◊ Expr. A trage o sperietura = a fi cuprins de spaima a trece printrun pericol. 2. (In superstitzii) Boala provenita din spaima; speriat1 (2). [Pr.: rie] Speria + suf. atura.

sperietura sf [At: LEX. MARS. 207 / P: ~rie~ / V: spar~ / Pl: ~ri / E: speria + atura] 13 Speriat1 (13). 4 (Ie) A trage o ~ A fi cuprins de spaima (1). 5 (Fig) Mirare puternica Si: uimire. 6 (Ivr) Sperietoare (2). 78 (Pop; in superstitzii) Spaima (1415).

SPERIETÚRA sperieturi s. f. 1. Faptul de a (se) speria; spaima. Ridea de sperietura ei explicind cum a cazut. VLAHUTZA O. A. III 51. 2. (In superstitzii) Boala provenita din spaima; speriat. Mia descintat... de sperietura. STANCU D. 95. Cind e bolnav cineva de sperietura se afuma cu avramasca. La HEM 2180.

sperietura f. actziunea de a speria shi efectul ei.

sperietúra f. pl. ĭ. Rezultatu shperieriĭ: copil bolnav de sperietura. In nord Olt. spa.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sperietúra (rie) s. f. g.d. art. sperietúrii; pl. sperietúri

sperietúra s. f. (sil. rie) g.d. art. sperietúrii; pl. sperietúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPERIETÚRA s. 1. frica speriat (inv. shi reg.) sperieciune. (A tras o ~!) 2. (MED. POP.) (pop.) spaima (reg.) spaimat spaimantatura. (Sufera de ~.)

SPERIETURA s. 1. frica speriat (inv. shi reg.) sperieciune. (A tras o ~!) 2. (MED. POP.) (pop.) spaima (reg.) spaimat spaimintatura. (Sufera de ~.)

Intrare: sperietura
sperietura substantiv feminin
  • silabatzie: spe-ri-e- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sperietura
  • sperietura
plural
  • sperieturi
  • sperieturile
genitiv-dativ singular
  • sperieturi
  • sperieturii
plural
  • sperieturi
  • sperieturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sperietura, sperieturisubstantiv feminin

  • 1. Speriat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: spaima speriat
    • format_quote Ridea de sperietura ei explicind cum a cazut. VLAHUTZA O. A. III 51. DLRLC
    • chat_bubble A trage o sperietura = a fi cuprins de spaima a trece printrun pericol. DEX '09 DEX '98
  • 2. in superstitzii Boala provenita din spaima; speriat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: speriat
    • format_quote Mia descintat... de sperietura. STANCU D. 95. DLRLC
    • format_quote Cind e bolnav cineva de sperietura se afuma cu avramasca. La HEM 2180. DLRLC
etimologie:
  • Speria + sufix atura. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.