SHPÉRLA s. f. (Reg.) Cenusha inca fierbinte care acopera jarul; spuza. ◊ Expr. A da pe cineva prin shperla = a se purta rau cu cineva al maltrata; a pune pe cineva intro situatzie penibila. A o da prin shperla = a o patzi. Et. nec.

shperla sf [At: ECONOMIA 12/9 / V: (reg) sparla sp~ shpir~ shup~ / Pl: ~le / E: ns cf srb sprljiti „a arde” rom parli] 1 (Reg) Cenusha inca fierbinte care acopera carbunii Si: spuza. 2 (Reg; ie) A da (pe cineva) prin ~ A pune (pe cineva) intro situatzie penibila (dandul de gol facandul de ras batjocorindul). 3 (Reg; iae) A trata (pe cineva) cu asprime (certandul batandul). 4 (Reg; ie) A arunca sau a azvarli (cuiva) (cu) ~ in ochi sau a da cu ~ in ochii lumii A induce in eroare (pe cineva) pentru al impiedica sa aprecieze exact o situatzie un fapt etc. 5 (Reg; iae) A denatura realitatea adevarul. 6 (Reg; ie) A se face (tot) ~ A se distruge (2). 7 (Reg; ie) A o da prin ~ A o patzi. 8 (Trs; if speria) Cenusha de paie¹. 9 (Mol; Trs) Jar. 10 (Reg; rar) Funingine. 11 (Buc; Mar) Praf. 12 (Reg; fig) Femeie sprintena vioaie.

SHPÉRLA s. f. (Reg.) Cenusha inca fierbinte care acopera carbunii; spuza ◊ Expr. A da pe cineva prin shperla = a se purta rau cu cineva al maltrata; a pune pe cineva intro situatzie penibila. A o da prin shperla = a o patzi. Et. nec.

SHPÉRLA s. f. Cenusha de culoare deschisa inca fierbinte care acopera carbunii cind se trece flacara; spuza. Mutu ridea cu lacrimi shi pufnea linga foc de shia umplut genele de shperla. SADOVEANU P. M. 280. In bordei era un moshneag batrin batrin care shedea dinaintea focului co bucatzica de mamaliga de trei zile shi tot o invirtea prin cea shperla cind peo parte cind pe alta. SHEZ. VI 88. ◊ Expr. A da pe cineva prin shperla = a se purta rau cu cineva a maltrata. Cred k nu ma vei da prin shperla shi nul vei lasa sa ma bata. CREANGA A. 111. A o da prin shperla = a o patzi. Bietul boier a dato shi el prin shperla. I. CR. IV 95.

SHPÉRLA ~e f. reg.1) Cenusha fina albicioasa care se formeaza pe suprafatza jaraticului; spuza. ◊ A da prin ~ a) a trata cu brutalitate; b) a pune intro situatzie neplacuta. 2) Copil vioi shi zburdalnic. /Orig. nec.

shperla f. Mold. cenusha de carbuni aprinshi: a arunca shperla in ochi; a da prin shperla a prinde cu minciuni (metafora luata dela frigerea fripturei); cred k nu ma vei da prin shperla shi nul vei lasa sa ma bata CR. [Cf. croat SPÈRLITI a arde (v. para)].

shpérla V. sperla.

sperla¹ [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: ~le ~lea sf spar~ a / Pl: ~le / E: ns cf sperli] 14 sf a (Trs) (Animal sau pasare) care are parul sau penele zburlite.

sperla² sf vz shperla

spérla (sud) shi shpérla (nord) f. pl. e (ung. pernye spuza cenusha calda de unde vine shi ardelenescu perneŭ colb. V. pirnaĭe). Cenusha foarte suptzire saŭ fumegatura de lampa care se depune k colbu pin camere. A da cu shperla (orĭ cu colb) in ochiĭ lumiĭ a cauta sa inshelĭ lumea k sa nu vada vitziĭ evidente. A da pin sperla (fam.) a terfeli a tarbaci a bate saŭ a ocari. V. pospaĭ.

shpérla (reg.) s. f. g.d. art. shpérlei

shpérla s. f. g.d. art. shpérlei; pl. shpérle

SHPÉRLA s. v. jar jaratic jaragai praf pulbere spuza.

shperla s. v. JAR. JARAGAI. JERATIC. PRAF. PULBERE. SPUZA.

shpérla shperle (sperla) s.f. (reg.) 1. Cenusha fierbinte amestecata cu jaratic; spuza. 2. Praf pulbere: „SHi Doamne ce furtuni veneau inaintea ei (a Dochiei) shi dupa ea shi ziceau k se va face shperla” (Biltziu 1999: 90; Salishtea de Sus). Et. nec. (DER DEX); cf. srb. sprljiti „a arde” (MDA).

shpérla e (sperla) s.f. 1. Cenusha fierbinte amestecata cu jaratic; spuza. 2. Praf pulbere: „SHi Doamne ce furtuni veneau inaintea ei (a Dochiei) shi dupa ea shi ziceau k se va face shperla” (Biltziu 1999: 90; Salishtea de Sus). Et. nec. (DER DEX).

a arunca shperlan ochi expr. (intl.) a amagi a inshela.

a da prin shperla expr. 1. a se purta rau (cu cineva); a maltrata (pe cineva). 2. a trada; a parasi (pe cineva).

a o da prin shperla expr. a o patzi.

a zvarli praf / shperla in ochii cuiva expr. a induce pe cineva in eroare a incerca sa inshele pe cineva.