MALTRATÁ maltratez vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime ai provoca dureri fizice sau morale; a chinui a brutaliza. Din fr. maltraiter it. maltrattare.^[1]

maltrata vt [At: PR. DRAM. 130 / V: ~rat~ (inv) ~acta / Pzi: ~tez / E: fr maltraiter it maltrattare] A trata pe cineva cu asprime ai provoca suferintze fizice sau morale batandul brutalizandul.

MALTRATÁ maltratez vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime ai provoca dureri fizice sau morale; a chinui a brutaliza. Din fr. maltraiter it. maltrattare.

MALTRATÁ maltratez vb. I. Tranz. A supune pe cineva la dureri fizice sau morale a se purta rau cu cineva; a chinui a brutaliza. Emil il maltrateaza cind lipsesc eu. C. PETRESCU I. II 247. Nam fost destul de maltratat de limba shi de mina cutezatorului acestuia k sa ma mai apuc acum sa ma espun shi tzintei pistolului sau? NEGRUZZI S. I 211. ◊ Fig. Sensibilitatea fireasca ie maltratata in casnicia asta in fiece moment. REBREANU R. I 230.

MALTRATÁ vb. I. tr. A bate a lovi; a trata pe cineva cu violentza; a chinui a brutaliza. [Cf. fr. maltraiter it. maltrattare].

MALTRATÁ vb. tr. a trata pe cineva cu violentza; a chinui a brutaliza. (< fr. maltraiter it. maltrattare)

A MALTRATÁ ~éz tranz. 1) A trata cu brutalitate. 2) A chinui producand dureri fizice sau morale. /<fr. maltrater it. maltratare

maltratà v. a trata rau pe cineva cu vorba sau cu fapta.

*maltratéz v. tr. (fr. maltraiter d. mal raŭ shi traiter a trata). Tratez raŭ cu vorba saŭ cu fapta. V. strepezesc.

maltratá (a ~) vb. ind. prez. 3 maltrateáza

maltratá vb. ind. prez. 1 sg. maltratéz 3 sg. shi pl. maltrateáza

MALTRATÁ vb. a brusca a brutaliza (livr.) a molesta (inv.) a maltratarisi. (Ishi ~ sotzia.)

MALTRATA vb. a brusca a brutaliza (livr.) a molesta (inv.) a maltratarisi. (Ishi ~ sotzia.)

A maltrata ≠ a menaja

maltrata trata Dictzionarele noastre explica pe trata prin it. trattare probabil dupa exemplul dat de TDRG (numai Scriban trimite la franceza shi italiana). Dar maltrata nu este la TDRG de aceea CADE shi Scriban pornesc de la fr. maltraiter iar DLLM zice „dupa fr. maltraiter”; mai curios este k shi DLR trimite intii la franceza shi numai in rindul al doilea la italiana. Din franceza vin germ. malträtieren shi trätieren bulg. mpemupam shi maлmpemupam rus. mpemupoваmь shi maлbmpemupoваmь; de ce romana singura are in tema un a? Mai cunoashtem shi forma tratarisi (atestari la Ursu) care ar arata originea greceasca (deshi nu e imposibil sa se fi format in romaneshte de la trata asha cum avem pe plimbarisi de la plimba). SHi Ursu trimite pentru originea formei greceshti τραττάρω la latina shi franceza nu la italiana cum era normal. Pare probabil k in romaneshte a fost intii tratarisi din greceshte apoi trata pentru care nu avem neaparat nevoie de italiana cf. regula format dupa regularisi. Pentru variantele tracta tractatzie (notate de Ursu) vezi rus. mpaкmoваmь mpaкmamцuя.

MALTRATA vb. I. Tranz. A trata (pe cineva) cu asprime ai provoca suferintze fizice sau morale (batindul brutalizindul). Au nu vedem pe toata ziua parintzii parasitzi ba inca shi maltractatzi de copiii lor pentru k nau sa le dea de cheltuiala pe cit ei cer? PR. DRAM. 130. O maltrata necontenit. MN (1836) 88²/8. Lam maltractat prea crud. HELIADE D. J. 60/13. Beizade Grigorie.. . poronceshte soldatzilor sei sai maltrateze in acel mai mare grad (a. 1848). URICARIUL X 13 cf. PR. DRAM. 234. Maltrateazama insultama cu chipul cel mai umilitor; voi avea mai putzin a ma plinge de bruscheria ta decit de discrederea cemi marturiseshti. LAZARESCU S. 12/7. Ori in ce tzara europeana a fost maltractat shi tiranit poporul veacuri intregi. . . rezultatul a fost acelashi. BARITZIU P. A. I 474 cf. II 51. In caz k ma maltrateaza sau ma ia peste picior dnii studentzi. . . atunci va autorizez a publica scrisoarea mea. CARAGIALE O. VII 427 cf. DDRF BARCIANU ALEXI W. Maltratase domni in casa carorashi traise tineretza. IORGA L. I 487 cf. 186. Sint sigura k Emil il maltrateaza [pe catzel] cind lipsesc eu. C. PETRESCU I. II 247. Daca vreun copil este maltratat. . . statul are tot dreptul sal izoleze de familie. SAHIA U.R.S.S. 118. Pe totzi ne batea ne maltrata. V. ROM. aprilie 1954 47. SHeful politziei alergase shi el in Dealul Mitropoliei; dar numai k sa potoleasca lumea sa o impiedice sa maltrateze pe boieri. CAMIL PETRESCU O. II 329. ◊ (Prin exagerare) In coloanele unui ziar. . . un domn cu acelashi nume ma maltratat shi calomniat intrun mod neobicinuit de crud. CARAGIALE O. VII 229. Iata pentru ce am zis k Victor Hugo a fost mai maltratat in Frantza decit la noi un Mumuleanu. GHEREA ST. CR. III 155. Sa plins de barbatul ei spunand k sensibilitatea fireasca ie maltratata in casnicia asta in fiece moment. REBREANU R. I 230. ◊ F i g. Lipsa de cugetare matura. . . impinge pe atitzia juni nechematzi shi nealeshi a maltrata limba torturindo in rime shi metruri imposibile. MAIORESCU CR. I 312. Pantagruel. . . e pus sa innoade o conversatzie cu un student limusin ceshi maltrata limba pina la caricatura. VARLAAMSADOVEANU 210. Prez. ind.: maltratez. SHi: (prin adaptare la sistemul fonetic popular) maltratá (STAMATI D.) (invechit) maltractá vb. I. Din fr. maltraiter it. maltrattare. Pentru maltracta cf. lat. t r a c t a r e.