opțiuni
  • info

9 definiții pentru sfănțuială

Explicative DEX

SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. – Sfănțui + suf. -eală.

SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. – Sfănțui + suf. -eală.

sfănțuială sf [At: DDRF / Pl: ~ieli / E: sfănțui + -eală] (Pop) 1 Mituire. 2 (Pex) Stoarcere de bani, de bunuri etc. Si: (pop) sfănțuire (2), sfănțuit (2). 3 (Pex) Escrocare.

SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli, s. f. (Familiar) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei; dare sau luare de mită; corupere. Judecă don premar Mai strașnic ca un jandar... Căci îi cere sfănțuială Și-n cap cîte-o miruială. ȘEZ. XII 35.

sfănțuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a sfănțuĭ.

Ortografice DOOM

sfănțuiálă (fam.) s. f., g.-d. art. sfănțuiélii; pl. sfănțuiéli

sfănțuiálă s. f., g.-d. art. sfănțuiélii; pl. sfănțuiéli

Relaționale

SFĂNȚUIÁLĂ s. v. mită, mituială, mituire, șperț, șperțuială.

sfănțuială s. v. MITĂ. MITUIALĂ. MITUIRE. ȘPERȚ. ȘPERȚUIALĂ.

Argou

sfănțuială, sfănțuieli s. f. 1. mituire 2. acceptare de mită

Intrare: sfănțuială
sfănțuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfănțuială
  • sfănțuiala
plural
  • sfănțuieli
  • sfănțuielile
genitiv-dativ singular
  • sfănțuieli
  • sfănțuielii
plural
  • sfănțuieli
  • sfănțuielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfănțuială, sfănțuielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Sfănțui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.