SFASHIETÓR OÁRE sfashietori oare adj. Care sfashie care rupe in bucatzi. ♦ Fig. Foarte trist; dureros jalnic. [Pr.: shie. Var.: sfashiitór oáre adj.] Sfashia + suf. tor.

sfashietor ~oare [At: PLESHOIANU T. III 166/28 / V: (inv) ~iitor ~shaitor / Pl: ~i ~oare / E: sfashia + tor] 1 a (Mai ales d. animale salbatice; prc; d. ghearele lor) Care desface in bucatzi in mod dezordonat cu brutalitate (prin smulgere mushcare etc.). 2 a (Pex; mai ales d. animale salbatice shi d. caini) Care omoara prin sfashiere (1). 34 a Care produce (sau exprima denota) multa tristetze mahnire adanca deznadejde disperare Si: dureros jalnic. 5 a (Pex) Care produce o emotzie puternica Si: copleshitor covarshitor. 6 av (K determinant al unui adjectiv caruia i da valoare de superlativ) Extraordinar (10).

SFASHIETÓR OÁRE sfashietori oare adj. Care sfashie care rupe in bucatzi. ♦ Fig. Foarte trist; dureros jalnic. [Pr.: shie. Var.: sfashiitór oáre adj.] Sfashia + suf. tor.

sfashietor a. care sfashie sufletul.

SFASHIITÓR OARE adj. v. sfashietor.

sfashaitor ~oare a vz sfashietor

sfashiitor ~oare a vz sfashietor

SFASHIITÓR OÁRE adj. v. sfashietor.

SFISHIETÓR OÁRE sfishietori oare adj. (SHi in forma sfishiitor) Care sfishie rupe in bucatzi sfirtica. Cind sa infiga ghearele sale cele sfishiitoare fata dete calciie calului shi unde se repezi asupra lupului cu paloshul in mina de sal faca mici farimi. ISPIRESCU L. 17. ♦ Fig. Care sfishie inima cuiva; p. ext. dureros jalnic. Dinauntrul ferastraului se ridica tzipetele sfishietoare ale brazilor. BOGZA C. O. 128. E atita intuneric shi nelinishte in sufletul lui Dragomir vinovatul shi atita sfishietoare amaraciune in ocnashul nebun. SADOVEANU E. 147. SHi cind nimic nu se mai deslushi in zare o apuca pe fata un plins sfishietor. BART E. 237. De sub nori negri de fum zbucnesc lungi sfishietoare tzipete de groaza shi de jale. VLAHUTZA R. P. 35. ◊ (Adverbial inaintea unui adjectiv sau a unui adverb de care se leaga prin prep. «de» le intensifica sensul) Era o scrisoare lunga shi sfishietor de trista. VLAHUTZA O. A. 125. Varianta: sfishiitór oáre adj.

SFISHIITÓR OÁRE adj. v. sfishietor.

sfishietór oáre adj. (d. sfirshit). Care sfishie: durere sfishietoare. Adv. A plinge sfishietor.

sfashietór (shie) adj. m. pl. sfashietóri; f. sg. shi pl. sfashietoáre

sfashietór adj. m. (sil. shie) pl. sfashietóri; f. sg. shi pl. sfashietoáre

sfishietor

sfashiu shie 3 shiam 1 imp. shiind ger. shiere inf.s. shietor adj. v.

SFASHIETÓR adj. adv. 1. adj. jalnic tanguios tanguitor (pop.) jelitor jeluitor (inv.) lacramos. (Plansete ~oare.) 2. adj. copleshitor covarshitor. (O impresie ~oare.) 3. adv. exceptzional extraordinar grozav nemaipomenit. (O melodie ~ de trista.)

SFISHIETOR adj. adv. 1. adj. jalnic tinguios tinguitor (pop.) jelitor jeluitor (inv.) lacramos. (Plinsete ~.) 2. adj. copleshitor covirshitor. (O impresie ~.) 3. adv. exceptzional extraordinar grozav nemaipomenit. (O melodie ~ de trista.)