optziuni
  • info

14 definitzii pentru sfadi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SFADÍ sfadesc vb. IV. 1. Refl. recipr. shi tranz. (Pop.) A (se) certa; a (se) dojeni a (se) mustra. ♦ Refl. recipr. A se hartzui a se tachina. ♦ Intranz. Fig. A face zgomot zarva agitatzie. 2. Tranz. (Inv.) A infrunta; a probozi. Din sl. sŭvaditi.

SFADÍ sfadesc vb. IV. 1. Refl. recipr. shi tranz. (Pop.) A (se) certa; a (se) dojeni a (se) mustra. ♦ Refl. recipr. A se hartzui a se tachina. ♦ Intranz. Fig. A face zgomot zarva agitatzie. 2. Tranz. (Inv.) A infrunta; a probozi. Din sl. sŭvaditi.

sfadi [At: COD. VOR2 64r/7 / V: (irg) sva~ (reg) sfadi / Pzi: ~desc shi (reg) sfad / E: sfada] 1 vrr (Pop) A se certa (2). 2 vrc (Pop; pex) A se bate (126). 3 vi (Reg) A cotcodaci (3). 45 vt (Ivr) Ashi disputa (12). 6 vrr (Ivr) A se intrece. 7 vt (Pop) A mustra1.

SFADÍ sfadesc vb. IV. 1. Refl. (Adesea reciproc) A se certa. Strigind se inflacara shi se infuria k shi cind sar fi sfadit cu dushmani nevazutzi. REBREANU R. II 233. Ileana nu sa putut rabda sa nu se sfadeasca acuma intiia oara cu Marta. SLAVICI N. I 52. Unii striga marfa ce au de vindut altzii se sfadesc pentru pretz. ALECSANDRI O. P. 285. ◊ (Glumetz) Cearta fara paruiala k nunta fara lautari. Dar noi nu ne certam ci numai ne sfadim. ISPIRESCU L. 215. ◊ Fig. Icicolo in covalii... se sfadeau ciocanele. SADOVEANU O. I 507. Galushtele cu clocot in ulcele se sfadesc. BELDICEANU P. 53. Teiul bradul se sfadea. Teiul catre brad graia... JARNÍKBIRSEANU D. 508. 2. Tranz. A mustra a dojeni a certa. Cashai daca are Fira fata mare; Mio tot sfadeshte Caci fata iubeshte SHi se prapadeshte Dupun feciorel. COSHBUC P. II 142. Facea prostii apoi mai era shi bautor... Nu era nici o mirare daca muiereal cam sfadea. RETEGANUL P. I 1. SHauzii pe maicata Cum pe tine te sfadea. HODOSH P. P. 137. 3. Refl. reciproc. (Neobishnuit) A se lua la intrecere; a rivaliza. Acest frumos orash ce au luat numele de Parisul cel nou poate sa se sfadeasca cu toate orashele ce pina acum am numit. GOLESCU I. 123.

A SFADÍ ~ésc tranz. rar (persoane) A face sa se sfadeasca; a certa. /Din sfada

A SE SFADÍ ma ~ésc intranz. 1) A face (concomitent) schimb de vorbe de ocara (unul cu altul); a se certa; a se galcevi. 2) A rupe relatziile de prietenie; a se certa. /Din sfada

sfadì v. a (se) certa: decat satzi dau shi sa ne sfadim PANN.

sfadi v vz sfadi

sfadésc (ma) v. refl. (d. sfada orĭ vsl. sŭvaditi sen. V. vadesc). Est. Rar. Vest. Ma cert discut violent. Rup relatziunile dupa o discutziune violenta. La Ret shi k v. tr. dupa „a certa a mustra”.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sfadí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfadésc imperf. 3 sg. sfadeá; conj. prez. 3 sa sfadeásca

sfadí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfadésc imperf. 3 sg. sfadeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sfadeásca

sfadesc deam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SFADÍ vb. v. admonesta certa dascali dojeni incaiera invrajbi moraliza mustra supara.

sfadi vb. v. ADMONESTA. CERTA. DASCALI. DOJENI. INCAIERA. INVRAJBI. MORALIZA. MUSTRA. SUPARA.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

sfadí sfadesc vb. tranz. refl. (reg.) A (se) certa a (se) dojeni a (se) mustra: „Mandru meu nu ma sfadé / Numai din gura graié” (Biltziu 2006: 76). Din sl. sǔvaditi (Scriban DER DEX); din sfada (MDA).

Intrare: sfadi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfadi
  • sfadire
  • sfadit
  • sfaditu‑
  • sfadind
  • sfadindu‑
 singular plural
  • sfadeshte
  • sfaditzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sfadesc
 (sa)
  • sfadesc
  • sfadeam
  • sfadii
  • sfadisem
a II-a (tu)
  • sfadeshti
 (sa)
  • sfadeshti
  • sfadeai
  • sfadishi
  • sfadiseshi
a III-a (el, ea)
  • sfadeshte
 (sa)
  • sfadeasca
  • sfadea
  • sfadi
  • sfadise
plural I (noi)
  • sfadim
 (sa)
  • sfadim
  • sfadeam
  • sfadiram
  • sfadiseram
  • sfadisem
a II-a (voi)
  • sfaditzi
 (sa)
  • sfaditzi
  • sfadeatzi
  • sfadiratzi
  • sfadiseratzi
  • sfadisetzi
a III-a (ei, ele)
  • sfadesc
 (sa)
  • sfadeasca
  • sfadeau
  • sfadira
  • sfadisera
sfadi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sfadi, sfadescverb

  • 1. reflexiv reciproc tranzitiv popular A (se) certa; a (se) dojeni a (se) mustra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: certa dojeni mustra
    • format_quote Strigind se inflacara shi se infuria k shi cind sar fi sfadit cu dushmani nevazutzi. REBREANU R. II 233. DLRLC
    • format_quote Ileana nu sa putut rabda sa nu se sfadeasca acuma intiia oara cu Marta. SLAVICI N. I 52. DLRLC
    • format_quote Unii striga marfa ce au de vindut altzii se sfadesc pentru pretz. ALECSANDRI O. P. 285. DLRLC
    • format_quote glumetz Cearta fara paruiala k nunta fara lautari. Dar noi nu ne certam ci numai ne sfadim. ISPIRESCU L. 215. DLRLC
    • format_quote figurat Icicolo in covalii... se sfadeau ciocanele. SADOVEANU O. I 507. DLRLC
    • format_quote figurat Galushtele cu clocot in ulcele se sfadesc. BELDICEANU P. 53. DLRLC
    • format_quote figurat Teiul bradul se sfadea. Teiul catre brad graia... JARNÍKBIRSEANU D. 508. DLRLC
    • format_quote Cashai daca are Fira fata mare; Mio tot sfadeshte Caci fata iubeshte SHi se prapadeshte Dupun feciorel. COSHBUC P. II 142. DLRLC
    • format_quote Facea prostii apoi mai era shi bautor... Nu era nici o mirare daca muiereal cam sfadea. RETEGANUL P. I 1. DLRLC
    • format_quote SHauzii pe maicata Cum pe tine te sfadea. HODOSH P. P. 137. DLRLC
  • 2. tranzitiv invechit Probozi, infrunta. DEX '09 DEX '98
    sinonime: probozi infrunta
  • 3. reflexiv reciproc neobishnuit A se lua la intrecere. DLRLC
    sinonime: rivaliza
    • format_quote Acest frumos orash ce au luat numele de Parisul cel nou poate sa se sfadeasca cu toate orashele ce pina acum am numit. GOLESCU I. 123. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.