14 definitzii pentru serv (s.m.)
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SERV A servi e s. m. shi f. 1. (In Evul Mediu) TZaran dependent de stapanul de pamant; iobag sherb. ♦ (Latinism inv.) Sclav rob. 2. (Livr. inv.) Servitor slujitor. Din lat. servus.
serv ~a [At: PETROVICI P. 313/26 / V: (reg) sarv / Pl: ~i ~e / E: lat servus] 1 smf (Asr) Servitor (1). 2 smf (Liv) Sclav (1). 3 smf (Pex) Persoana lipsita de drepturi de libertatea actziunii aflata in totala dependentza fatza de o alta persoana. 4 smf (In oranduirea feudala) TZaran legat de pamantul unui latifundiar shi care depindea cu persoana shi cu bunurile sale de acesta Si: iobag sherb. 5 sm (Reg) Paracliser.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SERV A servi e s. m. shi f. 1. (In evul mediu) TZaran dependent de stapanul de pamant; iobag sherb. ♦ (Latinism inv.) Sclav rob. 2. (Livr. inv.) Servitor slujitor. Din lat. servus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
SERV A servi e s. m. shi f. 1. (In orinduirea feudala) Persoana fara drepturi sociale legata de pamint shi depinzind de seniorul care stapinea pamintul. V. iobag sherb. In evul mediu pozitziunea servului sau vasalului era asemenea precara. GHEREA ST. CR. III 75. ♦ (Latinism invechit) Sclav rob. In evul mediu... femeia era o serva a barbatului. GHEREA ST. CR. II 317. 2. (Invechit) Servitor slujitor. Jupineasa Avramia se intoarse catra cele doua serve ale sale care ashteptau la usha casei mici shi aplecinduse spre ele le shopti porunci pripite. SADOVEANU Z. C. 43. ◊ Fig. Tu cugetzi poateacuma k mam grabit. O! da Prea multa inlesnire am pus dea ma preda SHi nam facut parada de forme shi rezerva Dar ele de tencinta ma fac shi a lor serva! MACEDONSKI O. II 120.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SERV A s.m. shi f. (In feudalism) SHerb rob iobag. [Cf. it. servo < lat. servus].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SÉRV A s. m. f. 1. (in feudalism) sherb. 2. servitor. (< lat. servus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
SERV ~a ( ~i ~e) m. shi f. 1) (in feudalism) TZaran dependent de feudal; iobag; sherb. 2) (in sclavagism) Persoana lipsita de drepturi shi mijloace de productzie de munca shi de viatza caruia dispunea stapanul; rob; sclav. 3) Persoana angajata in serviciul cuiva pentru treburi casnice. /<lat. servus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
serv m. 1. sherb; 2. termen de politetza: al vostru umilit serv.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*serv a s. (lat. servus serva rob roaba. V. sherb). Rar. Rob. Servitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sarv ~a smf vz serv
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
serv (inv.) s. m. pl. servi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
serv s. m. pl. servi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SERV s. v. aservit iobag om de serviciu rob ruman sclav servitor sluga subjugat sherb vecin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
serv s. v. ASERVIT. IOBAG. OM DE SERVICIU. ROB. RUMAN. SCLAV. SERVITOR. SLUGA. SUBJUGAT. SHERB. VECIN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
serv, servisubstantiv masculin serva, servesubstantiv feminin
-
- In evul mediu pozitziunea servului sau vasalului era asemenea precara. GHEREA ST. CR. III 75. DLRLC
-
- In evul mediu... femeia era o serva a barbatului. GHEREA ST. CR. II 317. DLRLC
-
-
-
- Jupineasa Avramia se intoarse catra cele doua serve ale sale care ashteptau la usha casei mici shi aplecinduse spre ele le shopti porunci pripite. SADOVEANU Z. C. 43. DLRLC
- Tu cugetzi poateacuma k mam grabit. – O! da Prea multa inlesnire am pus dea ma preda SHi nam facut parada de forme shi rezerva Dar ele de tencinta ma fac shi a lor serva! MACEDONSKI O. II 120. DLRLC
-
etimologie:
- servus DEX '09 DEX '98 DN