SECRÉT A secretzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Care este tzinut ascuns care ramane necunoscut; confidentzial. Tratative secrete. ◊ Asociatzie (sau organizatzie societate) secreta = organizatzie cu caracter conspirativ constituita in ascuns. ♦ (Despre sentimente) Care nu este declarat sau marturisit; pastrat in taina. 2. Ascuns vederii mascat privirilor. Agent secret = persoana cu misiune secreta de informare in domeniul politic economic sau al criminalitatzii. II. S. n. 1. Ceea ce nu se shtie nu se cunoashte (de nimeni) ceea ce este tainuit nu trebuie spus nimanui; taina. ◊ Secret de stat = document sau date privitoare la problemele fundamentale ale vietzii politice economice precum shi ale apararii statului a caror divulgare este pedepsita penal. 2. Sistem (ingenios) care constituie conditzia succesului intro intreprindere; procedeu special shi eficace pentru a obtzine sau a face ceva. 3. Ceea ce constituie conditzia intima (greu de realizat) a unei shtiintze a unei arte. 4. (Inv.) Discretzie. 5. (Ieshit din uz) Celula izolata intro inchisoare. [Var.: sacrét eáta adj.] Din fr. secret lat. secretus.

secret¹ s [At: POLIZU P. 110/32 / Pl: ? / E: pvb secreta] (Ivr) Secretzie (4).

secret³ ~eata [At: ANON. CAR / V: (ivp) sac~ a sic~ a smf / Pl: ~etzi ~e / E: lat secretus] 1 a (Ivp; d. locuri tzinuturi etc.) Pustiu. 2 snf (Trs) Pustiu. 3 a (Ivp; d. ashezari omeneshti d. locuintze etc. sau d. locuri de obicei populate) Pustiu. 4 a (Pop; d. paduri drumuri locuri etc.) Neumblat. 5 sn (Inv) Loc parasit (presupus de a fi bantuit de duhuri rele). 6 smf (Ivp; de obicei art; mai ales in imprecatzii; adesea euf) Diavol (1). 7 a (Pop) Blestemat (1).

secret² ~a [At: IST. AM. 38^r/14 / V: (irg) sic~ (reg) sac~ / Pl: ~e shi (ivp) ~uri sn ~etzi ~e a / E: fr secret lat secretus a um] 1 sn Sistem (ingenios) care constituie conditzia succesului in ceea ce se intreprinde. 2 sn (Spc) Metoda formula de lucru de fabricatzie ascunsa sau cunoscuta numai de un numar mic de persoane. 3 sn Ansamblu de cunoshtintze de informatzii etc. care le detzine o peroana sau un grup de persoane shi care nu trebuie divulgate. 4 sn Ceea ce nu trebuie sa se spuna nimanui Si: ascunzish taina tainuire (rar) arcan¹ (ivp) tainicie (reg) tarashenie. 5 sn (Is) ~ lui Polichinelle Fals secret (4) deoarece este cunoscut deja de totzi. 6 sn (Ilav) In ~ Fara martori. 7 sn (Ial) Intrun grup restrans. 8 sn (Ial) In asha fel incat sa nu devina public. 9 sn (Ial) In particular. 10 sn (Ial) In taina Si: pe ascuns tainic (ivr) in secretar. 11 sn (Rar; ie) A fi in ~ele zeilor A fi intro pozitzie carei permite sa afle secrete (4) cunoscute numai de persoane importante. 12 sn (Rar; iae) A se afla in relatzii apropiate (de prietenie) cu persoane importante. 1314 a Care este cunoscut de un numar limitat de persoane (sau care ramane necunoscut) Si: (ivr) secretic (12) secretnic (12). 15 a Care este sau trebuie tzinut ascuns de altzii Si: confidentzial tainic (inv) secretnic (3) (ivr) secretic (3). 16 a (Is) Agent ~ Persoana cu misiune secreta de informare in domeniul politic economic militar etc. 17 a (Ias; spc) Detectiv (1). 18 a (Is) Politzie ~a Serviciu natzional de politzie in unele tzari care este atashat de Ministerul de Interne shi de care depind toate serviciile de politzie din tzara respectiva. 19 a (Is) Societate (sau organizatzie asociatzie) ~a Societate (sau organizatzie asociatzie) cu caracter conspirativ constituita in ascuns in mod ilegal. 20 a (Is) Fond ~ Suma de bani (in afara bugetului normal) de care poate sa dispuna o forma de guvernamant un organ al ei. 21 a (Is) Testament ~ Testament care testatorul il depune in timpul vietzii k masura de prevedere la tribunal inchis shi sigilat. 22 a (Rar; d. oameni) Care shtie sa taca Si: discret tainic. 23 a (Rar; d. oameni) Prefacut. 24 sn Ceea ce nu este cunoscut descoperit explicat patruns de intzeles (inca) de mintea omeneasca Si: enigma mister taina (rar) misteriozitate (inv) nepricepere neshtiut² neshtiutura. 25 sn Ceea ce constituie conditzia intima esentziala a unei shtiintze a unei arte etc. 26 sn Ceea ce solicita o initziere speciala (intrun domeniu). 27 sn Ratziune (ascunsa). 28 a Care cuprinde in sine un secret (24) Si: ascuns criptic enigmatic inexplicabil ocult misterios necuprins neintzeles nepatruns tainic (iuz) misteric (inv) neajuns². 29 a Care nu se manifesta in mod vizibil Si: ascuns tainuit. 30 sn Mecanism care nu functzioneaza decat in anumite conditzii cunoscute de o persoana sau de cateva persoane. 31 a (Rar; d. lacate incuietori etc.) Care functzioneaza cu ajutorul unui mecanism special (cunoscut de putzine persoane). 32 a (D. chei) Care este de tip special. 33 a Care nu este la indemana oricui. 34 a (D. ushi intrari etc.) Care este ascuns privirilor (pentru cei neavizatzi) Si: ascuns camuflat mascat². 35 a (D. locuri in care sa ascuns ceva) Care este greu de gasit Si: ascuns. 36 sn (Rar) Tacere pastrata in legatura cu un secret² (13). 37 sn (SHis ~ de stat) (Urmat de determinari care indica domeniul) Informatzii date documente etc. dintrun anumit domeniu de activitate care le detzine cineva (datorita profesiunii) shi care nu are dreptul sa le divulge (difuzarea lor fiind pedepsita de lege). 38 sn (Iuz; de obicei precedat de pp „de”) Celula izolata intro inchisoare. 39 sn (Inv) Discretzie . 40 sn (Ilav) La ~ Fara martori. 41 sn (Rar; ie) A pune (sau a baga) la ~ A aresta (1). 42 sn (Ivr) Closet. 43 sn (Inv) Proiectil de tun incarcat cu substantze care emana aburi otravitori. 44 sn (Pex) Incarcatura a unui secret (43).

SECRÉT A secretzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Care este tzinut ascuns care ramane necunoscut nedivulgat; confidentzial. Tratative secrete. ◊ Asociatzie (sau organizatzie societate) secreta = organizatzie cu caracter conspirativ constituita in ascuns. ♦ (Despre sentimente) Care nu este declarat sau marturisit; pastrat in taina. 2. Ascuns vederii mascat privirilor. ◊ Agent secret = agent de sigurantza; detectiv. II. S. n. 1. Ceea ce nu se shtie nu se cunoashte (de nimeni) ceea ce este tainuit nu trebuie spus nimanui; taina. ◊ Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de baza ale vietzii politice economice precum shi ale apararii statului a caror divulgare este interzisa prin lege. 2. Sistem (ingenios) care constituie conditzia succesului intro intreprindere; procedeu special shi eficace pentru a obtzine sau a face ceva. 3. Ceea ce constituie conditzia intima (greu de realizat) a unei shtiintze a unei arte. 4. (Inv.) Discretzie. 5. (Ieshit din uz) Celula izolata intro inchisoare. [Var.: sacrét eáta adj.] Din fr. secret lat. secretus.

SECRÉT¹ secrete s. n. 1. Ceea ce se tzine ascuns tainuit ceea ce nu se shtie nu se cunoashte (de nimeni). V. mister taina. Secretul miniei mele ramasese ascuns. GALACTION O. I 104. Misterios fara sa spuie cuiva secretul numelui sau... el muri... mut pinan ultimul moment. EMINESCU N. 39. Acest secret mintea omeneasca nul poate inca patrunde. BALCESCU O. II 10. ♦ Ceea ce nu trebuie spus nimanui ceea ce nu se difuzeaza in public. In sat trece drept omul care shtie toate secretele de la telegraf dar e giuruit sa le taca. PAUNPINCIO P. 99. Destainuesc secrete intime de poet Ce nu sint ale mele... ALECSANDRI T. II 200. ◊ Secret de stat = problema cunoscuta de un numar restrins de persoane detzinind functzii de conducere in stat shi a carei divulgare ar pune in pericol sigurantza statului. Secret profesional v. profesional. 2. Sistem (ingenios) constituind cheia succesului a reushitei intro intreprindere procedeu special shi eficace pentru a obtzine ceva. Secretul cum tziam repetat de atitea ori era simplu. C. PETRESCU C. V. 158. Secretul eroului nostru fu de o simplitate nespusa. HASDEU I. V. 42. Eu singur shtiu secretul prin care intro clipa Renumelei de fala sa cada. ALECSANDRI T. II 246. ♦ Metoda formula de lucru de fabricatzie necunoscuta altora. Au venit la noi sa ne spioneze... Sa ne smulga secretul! BARANGA I. 170. ♦ Truc shmecherie. Aveam shi la sigiliu un secret al meu. Puneam ceara roshie iscaleam «Marin» shi pe toata lungimea iscaliturii trageam vizibil o dunga. BARANGA I. 202. 3. Ceea ce constituie conditzia intima (shi greu de realizat) a unei shtiintze a unei arte. Armonia asta este marele secret al artei. CARAGIALE O. III 251. 4. (Invechit) Discretzie. In politica tactul consecventza shi secretul tzin intiiul loc. GHICA A. 781. Initziatzii erau formatzi in grupuri de cite zece fiecare frate cunoscind numai pe sheful sau imediat... caruia datora ascultare shi supunere cu pericolul vietzii shi al averii pastrind secretul cel mai absolut. id. S. A. 148. 5. (Ieshit din uz) Celula izolata intro inchisoare. Inspectorul trecuse pe la sectzie adineaori; cercetase la secret... shi liberase pe cele trei femei. CARAGIALE M. 36. ◊ Expr. A pune (sau a baga) pe cineva la secret = a inchide pe cineva a intemnitza. Pl. shi: secreturi (MACEDONSKI O. I 262 NEGRUZZI S. II 239).

SECRÉT s.n. 1. Ceea ce este tzinut in taina ceea ce nu se da publicitatzii; mister taina. 2. Mijloc procedeu eficace shi special pentru a obtzine ceva. 3. Ceea ce constituie conditzia intima a unei shtiintze a unei arte. [Pl. te turi. / < lat. secretum cf. fr. secret].

SECRÉT A I. adj. 1. tainic tainuit ascuns. 2. mascat ascuns privirii. II. s. n. 1. ceea ce este tzinut in taina ce nu se da publicitatzii; mister. 2. mijloc procedeu eficace shi special pentru a obtzine ceva. 3. ceea ce constituie conditzia intima a unei shtiintze unei arte. (< fr. secret lat. secretus)

SECRÉT¹ ~e n. 1) Fapt ce trebuie tzinut ascuns; lucru care nu trebuie divulgat; taina. 2) Mijloc ascuns cunoscut de un numar redus de persoane care asigura reushita unei actziuni; cheie a succesului. 3) Loc izolat intro inchisoare. [Sil. secret] /<fr. secret lat. secretus

secret a. 1. cunoscut numai de unul sau de foarte putzini oameni: procedeu secret. ║ n. 1. ceeace trebue sa se tzie ascuns: ia spus un secret; 2. tacere despre ceva spus: tzine secretul; 3. procedeu cunoscut de o singura persoana sau natziune: Chinezii au secretul de a face lacul; 4. mijloc particular spre a reushi: are secretul de a placea; 5. partea cea mai grea shi mai esentziala a unei shtiintze arte: secretele artei de a domni; 6. celula intr’o inchisoare unde se izoleaza detzinutul de orice comunicatziune: a pune un condamnat la secret; in secret in particular fara martori.

sacret¹ ~a sn a vz secret²

sicret¹ ~a sn a vz secret²

secrét² (secret) s. n. pl. secréte

secrét s. n. (sil. cret) pl. secréte

secret

SECRÉT adj. s. 1. adj. v. nemarturisit. 2. adj. confidentzial incifrat tainic. (Dispozitzii ~.) 3. adj. v. tainuit. 4. adj. v. ezoteric. 5. adj. v. ilegal. 6. adj. v. ascuns. 7. adj. ascuns camuflat mascat. (Patrunde printro intrare ~.) 8. adj. codificat incifrat. (Un mesaj ~.) 9. s. taina (rar) arcan (inv. shi pop.) tainicie (inv.) tainuire (fig.) ascunzish. (Are ~ele ei.) 10. s. taina (inv. shi pop.) meshteshug. (Nu ia putut smulge ~ul.) 11. s. v. discretzie. 12. s. enigma mister taina (rar) misteriozitate (fig.) sharada. (~ele naturii.)

SECRET adj. s. 1. adj. nedeclarat nedezvaluit nedivulgat nemarturisit. (Intentzii ~.) 2. adj. confidentzial tainic. (Dispozitzii ~.) 3. adj. ascuns tainic tainuit. (O iubire ~.) 4. adj. ascuns ezoteric tainic. (O doctrina ~.) 5. adj. clandestin conspirativ ilegal (fig.) subteran. (Organizatzie ~.) 6. adj. ascuns criptic enigmatic misterios ocult tainic (livr.) sibilic sibilin sibilinic (inv.) misteric tainos (fig.) nepatruns. (Emblema are un sens ~.) 7. adj. ascuns camuflat mascat. (Patrunde pe o intrare ~.) 8. s. taina (rar) arcan (inv. shi pop.) tainicie (inv.) tainuire (fig.) ascunzish. (Are ~ele ei.) 9. s. taina (inv. shi pop.) meshteshug. (Nu ia putut smulge ~.) 10. s. discretzie tacere. (A pastrat un ~ absolut asupra celor discutate.) 11. s. enigma mister taina (rar) misteriozitate (fig.) sharada. (~ele naturii.)

secrét s.n. (inv.) substantza organica produsa shi eliminata de celulele glandulare; scurgere scursoare scursura secretzie.

LE SECRET D’ENNUYER EST CELUI DE TOUT DIRE (fr.) secretul de a plictisi este acela de a spune totul Voltaire „Discours sur l’homme” VI 171.

THERE ARE NO SECRETS EXCEPT THE SECRETS THAT KEEP THEMSELVES (engl.) nu exista secrete cu exceptzia celor care se pastreaza singure G.B. Shaw „Back to Methuselah” 908.

A PASTRA UN SECRET a inchide pianul a merge pe bitesh / pe blat / pe burta / pe gusha / pe shesht a nu zice nici pas.

a pune la secret (pe cineva) expr. (intl. inv.) a intemnitza (pe cineva) a inchide (pe cineva).