SECRÉT¹ secrete s. n. 1. Ceea ce se tzine ascuns tainuit ceea ce nu se shtie nu se cunoashte (de nimeni). V. mister taina. Secretul miniei mele ramasese ascuns. GALACTION O. I 104. Misterios fara sa spuie cuiva secretul numelui sau... el muri... mut pinan ultimul moment. EMINESCU N. 39. Acest secret mintea omeneasca nul poate inca patrunde. BALCESCU O. II 10. ♦ Ceea ce nu trebuie spus nimanui ceea ce nu se difuzeaza in public. In sat trece drept omul care shtie toate secretele de la telegraf dar e giuruit sa le taca. PAUNPINCIO P. 99. Destainuesc secrete intime de poet Ce nu sint ale mele... ALECSANDRI T. II 200. ◊ Secret de stat = problema cunoscuta de un numar restrins de persoane detzinind functzii de conducere in stat shi a carei divulgare ar pune in pericol sigurantza statului. Secret profesional v. profesional. 2. Sistem (ingenios) constituind cheia succesului a reushitei intro intreprindere procedeu special shi eficace pentru a obtzine ceva. Secretul cum tziam repetat de atitea ori era simplu. C. PETRESCU C. V. 158. Secretul eroului nostru fu de o simplitate nespusa. HASDEU I. V. 42. Eu singur shtiu secretul prin care intro clipa Renumelei de fala sa cada. ALECSANDRI T. II 246. ♦ Metoda formula de lucru de fabricatzie necunoscuta altora. Au venit la noi sa ne spioneze... Sa ne smulga secretul! BARANGA I. 170. ♦ Truc shmecherie. Aveam shi la sigiliu un secret al meu. Puneam ceara roshie iscaleam «Marin» shi pe toata lungimea iscaliturii trageam vizibil o dunga. BARANGA I. 202. 3. Ceea ce constituie conditzia intima (shi greu de realizat) a unei shtiintze a unei arte. Armonia asta este marele secret al artei. CARAGIALE O. III 251. 4. (Invechit) Discretzie. In politica tactul consecventza shi secretul tzin intiiul loc. GHICA A. 781. Initziatzii erau formatzi in grupuri de cite zece fiecare frate cunoscind numai pe sheful sau imediat... caruia datora ascultare shi supunere cu pericolul vietzii shi al averii pastrind secretul cel mai absolut. id. S. A. 148. 5. (Ieshit din uz) Celula izolata intro inchisoare. Inspectorul trecuse pe la sectzie adineaori; cercetase la secret... shi liberase pe cele trei femei. CARAGIALE M. 36. ◊ Expr. A pune (sau a baga) pe cineva la secret = a inchide pe cineva a intemnitza. Pl. shi: secreturi (MACEDONSKI O. I 262 NEGRUZZI S. II 239).