SCHIMB schimburi s. n. 1. Inlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeashi natura). ◊ (Tehn.) Piesa de schimb = piesa dintrun mecanism fabricata izolat de acesta shi menita sa inlocuiasca alta piesa identica dar uzata a mecanismului. (Fiziol.) Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec in organism cu ocazia asimilarii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce in sange oxigenul shi se elimina dioxidul de carbon. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu schimbul = (care apare intervine etc.) cand unul cand altul; pe rand. (Mil.; in trecut) Trupa cu schimbul = trupa in care soldatzii erau chematzi sa faca serviciul in mod periodic shi pe rand (in intervale fiind lasatzi la vatra). ◊ Expr. Schimb de cuvinte = discutzie aprinsa cearta. 2. Faptul de a ceda un lucru un bun pentru a lua altul in locul lui; procesul circulatziei marfurilor k forma de repartizare a bunurilor produse de societate. ◊ Loc. adv. In schimb = drept compensatzie k echivalent. ◊ Loc. prep. In schimbul... = in locul... pentru... ♦ (Concr.) Ceea ce se primeshte se obtzine in locul a ceea ce sa cedat; echivalent compensatzie. ♦ Transformare a unei sume de bani in alta de aceeashi valoare dar constand din alte monede. ♦ Casa de schimb = intreprindere comerciala care se ocupa cu schimbarea banilor. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca o suma de bani celui indicat in act. Agent de schimb = persoana intermediara care are rolul de a negocia in mod oficial obligatziuni de stat shi alte efecte. 3. (Fiz.) Trecere a unei energii a unei sarcini electrice a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul dintro parte in alta. 4. Totalitatea lucratorilor functzionarilor etc. care se gasesc in acelashi interval de timp la lucru intro sectzie intrun serviciu etc. in care lucreaza mai multe randuri de angajatzi; echipa de lucratori sau persoana care dupa un interval de timp determinat inlocuieshte sau este inlocuita in munca de alta echipa sau de alta persoana; interval de timp cat lucreaza astfel o echipa sau o persoana. 5. (Mai ales la pl.) Rufarie de corp (sau de pat) care o inlocuieshte pe cea murdara; primeneli. Din schimba (derivat regresiv).

schimb sn [At: PSALT. 93 / V: (irg) scaimb scamp scamb shtimb (reg) shc~ / Pl: ~uri / E: pvb schimba] 1 Inlocuire a cuiva prin altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeashi natura sau de aceeashi valoare) Si: schimbare (1) (reg) schimbala (1) (inv) schimbatura (1). 2 Cedare a unui lucru a unui bun (material sau spiritual) pentru a lua a primi in locul lui un alt lucru un alt bun (de o valoare echivalenta) Si: schimbare (2) (reg) schimbala (2) (inv) schimbatura (2). 3 (Spc) Proces de circulatzie a produselor in cadrul diviziunii muncii de la producatori la consumatori prin vanzarecumparare k forma de repartizare a bunurile produse de societate shi k moment al reproductziei. 4 (Pex) Relatzie care se stabileshte prin schimb (3). 5 (Teh; is) Piesa de ~ Piesa dintrun mecanism care se fabrica separat de acestea shi este menita sa inlocuiasca alta piesa identica dar uzata a respectivului mecanism. 6 (Fzl; is) ~ de materii Totalitatea proceselor care se produc in organism odata cu asimilarea hranei. 7 (Fzl; is) ~uri respiratorii Totalitatea proceselor care au loc in organism in timpul introducerii oxigenului in sange shi al eliminarii bioxidului de carbon. 8 (Is) Liber ~ Comertz exterior neingradit de taxe vamale sau de restrictzii de import shi de export. 9 (Reg; is) Seara ~ Seara de dinaintea plecarii oilor la stana cand proprietarii lor se aduna shi le mulg reciproc. 10 (Is) ~ de experientza Impartashire reciproca de catre persoane sau colective a cunoshtintzelor deprinderilor shi rezultatelor dobandite intrun domeniu de activitate shi care serveshte la ridicarea calificarii shi maiestriei profesionale la perfectzionarea procesului de productzie etc. 1112 (Iljv) Cu ~ul (Care apare intervine are loc) cand unul cand altul Si: rand pe rand alternativ. 13 (Mil; in trecut; is) Trupa cu ~ul Trupa unitate militara (de calarashi sau de dorobantzi) in care soldatzii erau chematzi periodic sa faca serviciul militar (in rest fiind lasatzi la vatra). 14 (Mil; in trecut; is) Soldat (sau ostash calarash dorobantz etc.) cu ~ul Soldat (sau ostash calarash dorobantz etc.) care facea parte din trupa cu schimbul (13) Si: (inv) schimbash (1). 15 (Ilav) In ~ In loc(ul...). 16 (Ial) Drept compensatzie. 17 (Ivr; spc) Schimb (1) al inelelor de logodna intre doi tineri care se logodesc. 18 (Pex; ccr) Inele de logodna. 19 (Pgn; ccr) Daruri care se schimba intre logodnici. 20 (Reg; ie) A da ~(urile) A se logodi. 21 (Spc) Predare a unei sume de bani pentru a primi o alta de (aproximativ) aceeashi valoare dar constand din alte monede sau bancnote Si: schimbare (7). 22 (Pex) Valoarea cu care se coteaza zilnic diferite hirtii de valoare la bursa. 23 (Is) Banca (sau casa) de ~ Institutzie financiara care se ocupa cu schimbarea banilor a valorilor a metalelor pretzioase etc. Si: (rar) schimbarie schimbatorie. 24 (Is) Scrisoare de ~ Act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca o anumita suma de bani celui indicat in act sau reprezentantului acestuia. 25 (Is) Agent de ~ Intermediar care are rolul de a negocia in mod oficial obligatzii de stat shi alte efecte. 26 Trimitere adresare expediere reciproca (a ceva). 27 (Udp „de”) Discutzie (sumara) cu cineva sau intre doua ori mai multe partzi. 28 (Spc; udp „de”) Discutzie aprinsa Si: cearta. 29 Ashezare fixare in alta parte (unul) in locul altuia. 30 (Fiz) Trecere a unei energii a unei particule etc. dintro parte in alta de la un obiect la altul Si: transfer. 31 (Is) Fortza de ~ Fortza de legatura intre doua sisteme cuantice care se realizeaza prin schimb (30) reciproc shi permanent de fotoni de mezoni etc. 3233 (Persoana care inlocuieshte pe alta ori este inlocuita de alta care face parte dintrun) ansamblu de persoane care activeaza in acelashi timp shi dupa acelashi program intro intreprindere intro institutzie etc. in care de obicei lucreaza mai multe serii de persoane cu alte programe de munca in cursul unei zile. 34 (Pex) Interval de timp dintro zi in care se lucreaza in schimb (33) Si: tura. 35 (Mpl) Lenjerie de pat de corp sau (pgn) orice fel de imbracaminte curata care serveshte la inlocuirea periodica a celei murdare Vz albitura (5). 36 Inlocuire (periodica a) lenjeriei murdare Si: primeneala (reg) premenituri Vz schimbare (11). 37 Grup set de obiecte de imbracaminte (de lenjerie) care formeaza un tot o serie shi care se folosesc o data Vz rand.

SCHIMB schimburi s. n. 1. Inlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeashi natura). ◊ (Tehn.) Piesa de schimb = piesa dintrun mecanism fabricata izolat de acesta shi menita sa inlocuiasca alta piesa identica dar uzata a mecanismului. (Fiziol.); Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec in organism cu ocazia asimilarii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce in sange oxigenul shi se elimina bioxidul de carbon. ◊ Loc. adj. adv. Cu schimbul = (care apare intervine etc.) cand unul cand altul pe rand. (Mil. in trecut) Trupa cu schimbul = trupa in care soldatzii erau chematzi sa faca serviciul in mod periodic shi pe rand (in intervale fiind lasatzi la vatra). ◊ Expr. Schimb de cuvinte = discutzie aprinsa cearta. 2. Faptul de a ceda un lucru un bun pentru a lua altul in locul lui; procesul circulatziei marfurilor k forma de repartizare a bunurilor produse de societate. ◊ Loc. adv. In schimb = drept compensatzie k echivalent. ◊ Loc. prep. In schimbul... = in locul... pentru... ♦ (Concr.) Ceea ce se primeshte se obtzine in locul a ceea ce sa cedat; echivalent compensatzie. ♦ Transformare a unei sume de bani in alta de aceeashi valoare dar constand din alte monede. ◊ Casa de schimb = intreprindere comerciala care se ocupa cu schimbarea banilor. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca o suma de bani celui indicat in act. Agent de schimb = persoana intermediara care are rolul de a negocia in mod oficial obligatziuni de stat shi alte efecte. 3. (Fiz.) Trecere a unei energii a unei sarcini electrice a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul dintro parte in alta. 4. Totalitatea lucratorilor functzionarilor etc. care se gasesc in acelashi interval de timp la lucru intro sectzie intrun serviciu etc. in care lucreaza mai multe randuri de angajatzi; echipa de lucratori sau persoane care dupa un interval de timp determinat inlocuieshte sau este inlocuita in munca de alta echipa sau de alta persoana; interval de timp cat lucreaza astfel o echipa sau o persoana. 5. (Mai ales la pl.) Rufarie de corp (sau de pat) care inlocuieshte pe cea murdara; primeneli. Din schimba (derivat regresiv).

SCHIMB schimburi s. n. 1. Inlocuire a cuiva prin altcineva sau a ceva prin altceva (de aceeashi natura). Schimbul santinelelor se face din doua in doua ore. ◊ (Tehn). Piesa de schimb = piesa dintrun mecanism care se vinde izolat shi e menita sa inlocuiasca alta piesa identica dar uzata. Imi cer cheia unei magazii unde sint ascunse piesele de schimb. DEMETRIUS C. 18. (Fiziol.) Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec in organism cu ocazia asimilarii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce in singe oxigen shi se elimina bioxidul de carbon. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu schimbul = inlocuinduse unul pe altul; pe rind. (Mil.; in trecut) Trupa cu schimbul = trupa (de calarashi sau de dorobantzi) in care soldatzii erau chematzi sa faca serviciul in mod periodic (in intervale fiind lasatzi la vatra). A umblat baietanul incoace shi incolo a cheltuit doar lor da in trupa cu schimbul dar unde a fost chip! DUNAREANU CH. 181. Soldat (sau calarash) cu schimbul = soldat care facea parte din trupa cu schimbul. 2. Faptul de a ceda un lucru un bun pentru a lua in locul lui altul; procesul circulatziei marfurilor k forma de repartizare a bunurilor produse de societate. Fara existentza shi dezvoltarea unei industrii socialiste este cu neputintza un schimb socialist intre orash shi sat. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 59. Ma duc santilnesc pe cel cu margeaua doara vom putea face schimb. RETEGANUL P. I 5. Nu vrei sa facem schimb? satzi dau capra asta shi sami dai gisca. CREANGA P. 43. ◊ Fig. De am fi putut rascumpara pierderea lui... cu jertfa a zece altzii... nu neam fi stinjenit a face acest schimb. NEGRUZZI S. I 244. ◊ Liber schimb = comertz exterior neingradit de taxe vamale sau de restrictzii la import shi la export. ♦ Echivalent compensatzie. Daca socoteshti k nu potzi ashtepta trei ani atuncea lasa marfa in sama noastra. TZiom da un schimb potrivit dupa vremuri. SADOVEANU D. P. 153. ◊ Loc. adv. In schimb sau (loc. prep.) in schimbul... = drept compensatzie k echivalent in loc de aceasta pentru. Poezia avea strofe mai putzine dar in schimb versurile erau ceva mai lungi. VLAHUTZA O. A. 431. Tumi ceri chiar nemurirea mea In schimb peo sarutare? EMINESCU O. I 173. Sultanul... miar da avereai mie In schimb pe calul meu. ALECSANDRI P. II 66. ♦ Transformarea unei sume de bani in alta de aceeashi valoare dar constind din alte monede. ◊ Casa de schimb = intreprindere autorizata sa schimbe bani. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca celui indicat in act sau prepusului sau o suma de bani. Agent de schimb = (in regimul capitalist) intermediar care are rolul de a negocia in mod oficial obligatziuni de stat shi alte efecte. 3. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind obiectul in discutzie) Transmitere cu caracter de reciprocitate. Toate fenomenele chimice se produc cu schimb de caldura. Schimb de note diplomatice. ◊ Expr. Schimb de cuvinte v. cuvint (9). 4. Totalitatea lucratorilor care se gasesc in acelashi timp de lucru intro sectzie intrun serviciu etc.; echipa de lucratori sau persoana care dupa un interval de timp determinat inlocuieshte sau este inlocuita in munca de alta echipa sau de alta persoana; intervalul de timp cit lucreaza o echipa (dupa care este inlocuita de alta). Schimb de noapte. ▭ Sa lucram in doua schimburi: tu cu ajutorii ziua iar Moise Coman cu tractorishtii noaptea. MIHALE O. 427. Vreau sa mai prind schimbul lui Toni; sal vad ce poate. DAVIDOGLU M. 9. 5. (Mai ales la pl.) Albituri de corp rufe de primeneala; primeneli. Serdici nare haine pe el. Un schimb de rufe de la reforma i acopera trupul lung. SAHIA N. 120. Se uita la cufar. Acolo era tot ce avea el; un rind de haine schimburi shi cartzi. VLAHUTZA O. A. 255. Ishi ia merinde shi bani de ajuns schimburi in desagi shi o plosca plina cu apa. CREANGA P. 198.

SCHIMB ~uri n. 1) Inlocuire a unui obiect sau a unei persoane prin alt obiect sau alta persoana. A face ~. Piesa de ~. ◊ Cu ~ pe rand. Casa de ~ casa unde se pot schimba banii unei tzari pe banii alteia. 2) Cedare a unui lucru pentru a primi altul in loc (in urma unor negocieri). ~ de marfuri. ◊ Liber~ comertz exterior fara nici un fel de restrictzii. In ~ drept compensatzie.3) Persoana sau grup de persoane care dupa un anumit interval de timp inlocuiesc sau sunt inlocuite intro munca prin alta persoana sau prin alt grup de persoane. ~ de zi. ~ de noapte. 4) Interval de timp cat lucreaza o asemenea persoana sau un asemenea grup. A lucra in trei ~uri. 5) fig. Generatzie tanara care inlocuieshte pe cei varstnici intro activitate. ~ de maine. 6) mai ales la pl. Lenjerie de corp care inlocuieshte pe cea purtata; albituri de primeneala. 7) Transmitere cu caracter reciproc. ~ de pareri. ~ de experientza. /v. a schmba

schimb n. 1. schimbare: schimbul cailor; in schimb una pentru alta; calarash cu schimbul care serveshte in armata cate o saptamana pe luna in cursul a cel putzin patru luni pe an; 2. comertz cu bani: agent de schimb; 3. pl. Mold. rufe de primeneala: ishi ia merindele shi schimburi in dasagi CR.; 4. liberul schimb. [Pentru sensul 3 cf. izmene].

1) schimb n. pl. urĭ (d. a schimba; it. scambio shi fr. échange). Schimbare act reciproc darea unuĭ lucru k sa tzi se dea altu: schimbul lucrurilor shi vitelor a fost prima forma a comerciuluĭ schimbu banilor la zaraf schimb de complimente. Inlocuirea uneĭ santinele pin alta: schimbu uneĭ santinele. Timpu cit pazeshte o santinela in armata (vreo treĭ ore): mi s’a parut schimbul lung. Soldatziĭ care se schimba la paza. Liber schimb (v. liber). Comerciŭ cu banĭ: agent de schimb (V. banca bursa). Pl. Primenelĭ rufe de primeneala (camashĭ. izmene): schimburĭ de calatorie. In schimb in locu altuĭ lucru: acest om e sarac da’n schimb e sanatos shi fericit; o pushca’n schimbu unuĭ cal. Cu schimbu alternativ unu’n locu altuĭa dupa cum ĭi vine rindu: a pazi cu schimbu. Soldat cu schimbu soldat care in pedestrimea shi calarimea romaneasca serveshte unuĭ anumit numar de zile timp de 45 anĭ. Schimb de vorbe (Eŭf.) cearta altercatziune. A face schimb a face trampa a schimba. SHi shch (Munt.).

scaimb^[1] sn vz schimb

scamp sn vz schimb

scamb sn vz schimb

liberschimb m. libertate de comertz intre doua natziuni asha k marfurile lor intra shi ies liber sau cu o vama mica.

*liberschimb n. pl. urĭ. V. liber.

schimb s. n. pl. schímburi

schimb s. n. pl. schímburi

in schimb loc. adv.

*in schímbu loc. prep. (~i)

in schímbul loc. prep. (~ lui)

líber schimb adj. + s. n.

in schímb loc. adv.

in schímbul loc. prep.

in schimb.

SCHIMB s. 1. schimb in natura v. troc barter. 2. v. inlocuire. 3. (FIZ.) transfer. (~ de energie.) 4. tura. (Se lucreaza in trei ~uri.) 5. v. shut. 6. (concr.; mai ales la pl.) albitura primeneala rufa rufarie (reg.) premenituri (pl.). (Dupa baie shia luat ~uri curate.)

SCHIMB s. 1. inlocuire schimbare (inv.) mutare. (~ unei piese uzate.) 2. (FIZ.) transfer. (~ de energie.) 3. tura. (Se lucreaza in 3 ~.) 4. (MIN.) shut. 5. (concr.; mai ales la pl.) albitura primeneala rufa rufarie (reg.) premenituri (pl.). (Dupa baie shia luat ~uri curate.)

nota de schimb v. broderie.

tuburi de schimb (it. colaccio; fr. cromette tube de rechange; germ. Setzstück Krummbogen) tuburi anexe de dimensiuni mici avand o forma indoita aplicate instr. de suflat de alama cu emisie naturala* cu scopul de a schimba dupa necesitatzi (la instr. tranpozitorii v. transpozitzie) fundamentala initziala.

ASOCIÁTZIA EUROPEANA A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; in engl.: European Free Trade Association E.F.T.A.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Geneva creata in 1960 din initziativa Marii Britanii k o contramasura fatza de infiintzarea Comunitatzii Economice Europene (C.E.E.) in scopul extinderii comertzului intre statele membre (Austria Elvetzia Islanda Liechtenstein Norvegia Suedia shi Finlanda). Din A.E.L.S. au facut parte Danemarca Irlanda shi Marea Britanie pina in 1973 shi Portugalia pina in 1986 cind sa decis aderarea lor la C.E.E.