ECHIVALÉNT A echivalentzi te adj. s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceeashi valoare acelashi efect aceeashi semnificatzie sau acelashi sens cu altceva. ♦ (Despre figuri geometrice) Care are aceeashi arie cu alta figura fara a fi identica cu aceasta. II. S. n. Marime numar etc. care caracterizeaza egalitatea sau echivalentza dintrun anumit punct de vedere a doua efecte sau a doua actziuni. [Pl. shi: (II m.) echivalentzi] Din fr. équivalent lat. aequivalens ntis.

echivalént ~a [At: I. GOLESCU C. / V: (inv) ecui~ ecvi~ equi~ a sn / Pl: ~ntzi ~e / E: fr équivalent lat aequivalens ntis] 18 smf a (Valoare efect semnificatzie sens) egale cu altceva. 910 a (D. figuri geometrice) Care are aceeashi suprafatza sau acelashi volum cu alta figura fara a fi identica cu aceasta. 1112 sn a (Cuvant) identic k sens cu altul. 1314 sn a (Marime numar etc.) care caracterizeaza egalitatea sau echivalentza dintrun anumit punct de vedere a doua efecte sau a doua actziuni. 1518 sn a (Cuvant expresie) care poate substitui un alt cuvant o alta expresie. 19 sn Marfa care avand inglobata in ea aceeashi cantitate de munca sociala cu o alta marfa serveshte la exprimarea valorii acesteia din urma. 20 sn (Is) ~ general Marfa care serveshte la exprimarea valorii tuturor celorlalte marfuri indeplinind rolul de bani.

ECHIVALÉNT A echivalentzi te adj. s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceeashi valoare acelashi efect aceeashi semnificatzie sau acelashi sens cu altceva. ♦ (Despre figuri geometrice) Care are aceeashi suprafatza sau acelashi volum cu alta figura fara a fi identica cu aceasta. II. S. n. 1. Marime numar etc. care caracterizeaza egalitatea sau echivalentza dintrun anumit punct de vedere a doua efecte sau a doua actziuni. 2. Marfa care avand inglobata in ea aceeashi cantitate de munca sociala cu o alta marfa serveshte la exprimarea valorii acesteia din urma. ◊ Echivalent general = marfa care serveshte la exprimarea valorii tuturor celorlalte marfuri indeplinind rolul de bani. Din fr. équivalent lat. aequivalens ntis.

ECHIVALÉNT A adj. De valoare egala. ♦ (Despre cuvinte locutziuni etc.) Identic k sens cu altul. ♦ (Despre figuri geometrice) Egal k arie cu alta figura fara a coincide k forma. // s.m. Cantitate de materie de fortza etc. egala cu o alta. [Cf. fr. équivalent lat. aequivalens].

ECHIVALÉNT A I. adj. 1. (shi s.) care are aceeashi valoare semnificatzie acelashi efect cu altceva. 2. (despre figuri corpuri geometrice) cu aceeashi arie fara a coincide k forma. II. s. n. 1. cantitate de materie de fortza etc. egala cu o alta. 2. marime numar etc. care caracterizeaza egalitatea de valoare sau de semnificatzie a doua efecte sau actziuni. 3. marfa care avand inglobata in ea aceeashi cantitate de munca sociala cu o alta marfa serveshte la exprimarea valorii acesteia. (< fr. équivalent lat. aequivalens)

ECHIVALÉNT² ~e n. 1) Marime care indica echivalentza a doua fortze sau a doua actziuni. 2) Marfa care poate servi la exprimarea valorii altei marfi in procesul schimbului. /<fr. équivalent lat. aequivalens ~ntis

echivalent a. care este de aceeash valoare. ║ n. ceeace echivaleaza.

*echivalént a adj. (lat. aequívalens éntis). Egal in valoare. Geom. Figurĭ echivalente care inchid acelashi spatziŭ dar nu se pot suprapune. S. m. shi n. pl. e. A propune un echivalent a intrebuintza echivalentzĭ. Echivalentu mecanic al calduriĭ raport constant egal cu 425 care exista intre o munca executata shi cantitatea de caldura corespondenta.

ecvivalént ~a a sn vz echivalent

!echivalent² s. n. pl. echivalente

!echivalént² s. n. / s. m. pl. echivalénte/echivaléntzi

echivalént s. n. pl. echivalénte

ECHIVALÉNT s. n. (cf. fr. équivalent lat. aequivalens): cuvant sau locutziune cu valoare morfologica cu semnificatzie lexicala shi cu functzie sintactica asemanatoare cu aceea a unui alt cuvant sau cu aceea a unei alte locutziuni. Se poate vorbi astfel despre un e. morfologic lexical sinonimic shi sintactic al unui cuvant sau al unei locutziuni: substantivul regret poate fi e. morfologic lexical sinonimic shi sintactic al substantivului caintza sau al locutziunii substantivale parere de rau; de asemenea verbul a observa poate fi e. morfologic lexical sinonimic shi sintactic al verbelor a remarca a constata sau al locutziunii verbale a baga de seama etc. ◊ ~ únic: e. al unei locutziuni reprezentat printrun singur cuvant. Astfel: verbul a fugi este e. unic al locutziunii verbale a o lua la sanatoasa; substantivul necaz este e. unic al locutziunii substantivale bataie de cap; adjectivul valoros este e. unic al locutziunii adjectivale de valoare; pronumele ceva este e. unic al locutziunii pronominale cine shtie ce; adverbul apoi este e. unic al locutziunii adverbiale pe urma; prepozitzia cu este e. unic al locutziunii prepozitzionale impreuna cu; conjunctzia pana este e. unic al locutziunii conjunctzionale pana ce etc.