SCHIMB schimburi s. n. 1. Inlocuire a cuiva prin altcineva sau a ceva prin altceva (de aceeashi natura). Schimbul santinelelor se face din doua in doua ore. ◊ (Tehn). Piesa de schimb = piesa dintrun mecanism care se vinde izolat shi e menita sa inlocuiasca alta piesa identica dar uzata. Imi cer cheia unei magazii unde sint ascunse piesele de schimb. DEMETRIUS C. 18. (Fiziol.) Schimb de materii = totalitatea proceselor care se petrec in organism cu ocazia asimilarii hranei. Schimburi respiratorii = totalitatea proceselor prin care se introduce in singe oxigen shi se elimina bioxidul de carbon. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu schimbul = inlocuinduse unul pe altul; pe rind. (Mil.; in trecut) Trupa cu schimbul = trupa (de calarashi sau de dorobantzi) in care soldatzii erau chematzi sa faca serviciul in mod periodic (in intervale fiind lasatzi la vatra). A umblat baietanul incoace shi incolo a cheltuit doar lor da in trupa cu schimbul dar unde a fost chip! DUNAREANU CH. 181. Soldat (sau calarash) cu schimbul = soldat care facea parte din trupa cu schimbul. 2. Faptul de a ceda un lucru un bun pentru a lua in locul lui altul; procesul circulatziei marfurilor k forma de repartizare a bunurilor produse de societate. Fara existentza shi dezvoltarea unei industrii socialiste este cu neputintza un schimb socialist intre orash shi sat. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 59. Ma duc santilnesc pe cel cu margeaua doara vom putea face schimb. RETEGANUL P. I 5. Nu vrei sa facem schimb? satzi dau capra asta shi sami dai gisca. CREANGA P. 43. ◊ Fig. De am fi putut rascumpara pierderea lui... cu jertfa a zece altzii... nu neam fi stinjenit a face acest schimb. NEGRUZZI S. I 244. ◊ Liber schimb = comertz exterior neingradit de taxe vamale sau de restrictzii la import shi la export. ♦ Echivalent compensatzie. Daca socoteshti k nu potzi ashtepta trei ani atuncea lasa marfa in sama noastra. TZiom da un schimb potrivit dupa vremuri. SADOVEANU D. P. 153. ◊ Loc. adv. In schimb sau (loc. prep.) in schimbul... = drept compensatzie k echivalent in loc de aceasta pentru. Poezia avea strofe mai putzine dar in schimb versurile erau ceva mai lungi. VLAHUTZA O. A. 431. Tumi ceri chiar nemurirea mea In schimb peo sarutare? EMINESCU O. I 173. Sultanul... miar da avereai mie In schimb pe calul meu. ALECSANDRI P. II 66. ♦ Transformarea unei sume de bani in alta de aceeashi valoare dar constind din alte monede. ◊ Casa de schimb = intreprindere autorizata sa schimbe bani. Scrisoare de schimb = act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca celui indicat in act sau prepusului sau o suma de bani. Agent de schimb = (in regimul capitalist) intermediar care are rolul de a negocia in mod oficial obligatziuni de stat shi alte efecte. 3. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind obiectul in discutzie) Transmitere cu caracter de reciprocitate. Toate fenomenele chimice se produc cu schimb de caldura. Schimb de note diplomatice. ◊ Expr. Schimb de cuvinte v. cuvint (9). 4. Totalitatea lucratorilor care se gasesc in acelashi timp de lucru intro sectzie intrun serviciu etc.; echipa de lucratori sau persoana care dupa un interval de timp determinat inlocuieshte sau este inlocuita in munca de alta echipa sau de alta persoana; intervalul de timp cit lucreaza o echipa (dupa care este inlocuita de alta). Schimb de noapte. ▭ Sa lucram in doua schimburi: tu cu ajutorii ziua iar Moise Coman cu tractorishtii noaptea. MIHALE O. 427. Vreau sa mai prind schimbul lui Toni; sal vad ce poate. DAVIDOGLU M. 9. 5. (Mai ales la pl.) Albituri de corp rufe de primeneala; primeneli. Serdici nare haine pe el. Un schimb de rufe de la reforma i acopera trupul lung. SAHIA N. 120. Se uita la cufar. Acolo era tot ce avea el; un rind de haine schimburi shi cartzi. VLAHUTZA O. A. 255. Ishi ia merinde shi bani de ajuns schimburi in desagi shi o plosca plina cu apa. CREANGA P. 198.