11 definitzii pentru scheunat
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SCHEUNÁT s. n. Scheunare chelalait. [Pr.: scheu] V. scheuna.
scheunat sn [At: AGARBICEANU P. M. 20 / P: scheu~ / V: ~nit shche~ / Pl: ? / E: scheuna] 13 Schelalaiala (13).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCHEUNÁT s. n. Scheunare chelalait. [Pr.: scheu] V. scheuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
SCHEUNÁT s. n. Scheunare chelalait. Am auzit pe sub pamint scheunind un catzel luat de ape... a trecut scheunatul pe sub mine sa lot dus la vale. CAMILAR N. II 202. Varianta: shcheunát (CAMILAR N. I 153) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCHEUNÁT n. 1) v. A SCHEUNA. 2) Sunet caracteristic prelung scos mai ales de caini. /v. scheuna
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
scheunit sn vz scheunat
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SHCHEUNÁT s. n. v. scheunat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
scheunát (scheu) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
scheunát s. n. (sil. scheu)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SCHEUNÁT s. v. schelalait.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCHEUNAT s. chelalaiala chelalait chelalaitura schelalaiala schelalait schelalaitura scheunare scheunatura (rar) scheaun. (~ de ciine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: sche-u-nat
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
scheunatsubstantiv neutru
- 1. Chelalait, schelalait, scheunare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chelalait schelalait scheunare
- Am auzit pe sub pamint scheunind un catzel luat de ape... a trecut scheunatul pe sub mine sa lot dus la vale. CAMILAR N. II 202. DLRLC
-
etimologie:
- scheuna DEX '09 DEX '98
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.