9 definitzii pentru scheunare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SCHEUNÁRE scheunari s. f. Actziunea de a scheuna shi rezultatul ei; p. ext. scheunatura. [Pr.: scheu] V. scheuna.
SCHEUNÁRE scheunari s. f. Actziunea de a scheuna shi rezultatul ei; p. ext. scheunatura. [Pr.: scheu] V. scheuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
scheunare sf [At: COSHBUC P. II 174 / P: scheu~ / V: (reg) ~eon~ schie~ / Pl: ~nari / E: scheuna] 13 Schelalaiala (13).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCHEUNÁRE scheunari s. f. Actziunea de a scheuna shi rezultatul ei. (Atestat in forma scheonare) Ciinii se domolira shi cu cascaturi shi cu scheonari se trasera in deal la oi. GALACTION O. I 283. Varianta: (rar) scheonáre s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
schieunare sf vz scheunare
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCHEONÁRE s. f. v. scheunare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
scheunáre (scheu) s. f. g.d. art. scheunắrii; pl. scheunắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
scheunáre s. f. (sil. scheu) g.d. art. scheunarii; pl. scheunari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SCHEUNÁRE s. v. schelalait.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCHEUNARE s. chelalaiala chelalait chelalaitura schelalaiala schelalait schelalaitura scheunat scheunatura (rar) scheaun.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: sche-u-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scheunare, scheunarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a scheuna shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: schelalait
- Ciinii se domolira shi cu cascaturi shi cu scheonari se trasera in deal la oi. GALACTION O. I 283. DLRLC
- 1.1. Scheunatura. DEX '09 DEX '98sinonime: scheunatura
-
etimologie:
- scheuna DEX '09 DEX '98