optziuni
  • info

33 de definitzii pentru scheuna

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SCHEUNÁ scheáun vb. I. Intranz. (Despre caini rar despre alte animale; la pers. 3) A scoate sunete ascutzite shi repetate de durere de bucurie; a chelalai. ♦ Fig. (Fam.: despre oameni) A se vaita a plange. [Pr.: scheu] Probabil formatzie onomatopeica.

scheuna vir [At: EMINESCU O. IV 81 / P: scheu~ / V: (reg) schiaona schiauana schiau~ schiauona schie~ schioni schiuana schiuna scauoi[1] scaoi (Pzi: shi 3 scaoie) (Pzi: 3 scauaieshte) scaui (Pzi: 3 scauieshte) scau~ shcau~ shcheaona shcheuna shchiauna shchiauona shtiau~ / Pzi: scheaun (rar) scheun / E: fo cf scheau] 12 A schelalai (12). corectata

  1. In original fara accent — LauraGellner

SCHEUNÁ scheáun vb. I. Intranz. (Despre caini rar despre alte animale; la pers. 3) A scoate sunete ascutzite shi repetate de durere de bucurie; a chelalai. ♦ Fig. (Fam.; despre oameni) A se vaita a plange. [Pr.: scheu] Probabil formatzie onomatopeica.

SCHEUNÁ scheáun vb. I. Intranz. (Despre ciini uneori shi despre alte animale) A scoate sunete ascutzite shi repetate (de durere mai rar de bucurie) a chelalai. Ciinele se trasese indarat in cotetzul lui shi scheuna incet. DUMITRIU N. 162. A rabdat cea rabdat vulpea a scheunat sa repezit chefnind spre ieshire. STANCU D. 431. Cinele o urma supus scheunind din cind in cind moale. SADOVEANU B. 211. ◊ Refl. Fig. Poate cind teoi privi atit... scheunindute k un ciine prins moi vindeca de tine! CAMIL PETRESCU T. II 239. Variante: scheauná shcheuná (CAMILAR N. I 153) vb. I.

A SCHEUNÁ pers. 3 scheáuna intranz. 1) (mai ales despre caini) A scoate sunete ascutzite shi jalnice. 2) fig. fam. (despre copii) A plange prefacut fara lacrimi shi cu glas inabushit; a scanci. /Onomat.

scheunà v. Mold. a schelalai: cainele a scheunat. [Onomatopee (din scheuscheu! ce exprima latratul dureros al cainilor)].

chiona v vz scheuna

scauoi v vz scheuna

scaoi v vz scheuna

scauai[1] v vz scheuna

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner

scaui v vz scheuna

scauna v vz scheuna

schiaona v vz scheuna

schiauana v vz scheuna

schiauna v vz scheuna

schiauona v vz scheuna

schieuna v vz scheuna

schioni v vz scheuna

schiuana v vz scheuna

schiuna v vz scheuna

shcheuna v vz scheuna

SCHEAUNÁ vb. I v. scheuna.

SHCHEUNÁ vb. I v. scheuna.

SCHIAUNÁ vb. I. v. scheuna.

schéun a á v. intr. (ruda cu schincanesc shi scincesc. Cp. cu mĭeun). Gem schelalaĭesc foarte incet cum fac ciniĭ cind ashteapta la usha shi nu li se deschide saŭ aŭ alta nemultzamire saŭ shi cind se gudura: scheunind ushor dadea din coada (VR 1911 12 419) scheauna sa scheune. SHi schion a schioni (Munt. est.) shi cheun a cheuna (Munt. vest CL. 1910 5 551 shi Trans. Agrb. Int. 24).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

scheuná (a ~) (scheu) vb. ind. prez. 3 scheáuna; conj. prez. 3 sa scheáune

scheuná vb. (sil. scheu) ind. prez. 3 sg. shi pl. scheáuna; conj. prez. 3 sg. shi pl. scheáune

scheuna (ind. prez. 3 sg. shi pl. scheauna)

schiaun schiauni 2 schiauna 3 scheunam 1 pl. scheune 3 conj. scheunam 1 imp. scheuna inf.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SCHEUNÁ vb. v. schelalai.

SCHEUNA vb. a chelalai a schelalai (reg.) a tzilai. (Ciinele ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scheuná (schiáun át) vb. 1. A latra a chelalai. 2. A tzipa a se vaita. Var. cheuna chiauna schiauna shcheuni schiona. Creatzie expresiva bazata pe *chiau care imita glasul plingaretz al ciinelui cf. chiu shi chefni mieuna < miau. Tiktin a intuit caracterul imitativ al creatziei dar a pornit de la o baza *sklab imposibila in rom. Dupa parerea greshita a lui Cihac II 330 din sl. skomati „a geme”. Der. scheunatura s. f. (latratura).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scheuna scheaun v. i. (d. oameni) a se vaita a (se) plange

Intrare: scheuna
  • silabatzie: sche-u-na info
verb (V29)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scheuna
  • scheunare
  • scheunat
  • scheunatu‑
  • scheunand
  • scheunandu‑
 singular plural
  • scheauna
  • scheunatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • scheaun
 (sa)
  • scheaun
  • scheunam
  • scheunai
  • scheunasem
a II-a (tu)
  • scheauni
 (sa)
  • scheauni
  • scheunai
  • scheunashi
  • scheunaseshi
a III-a (el, ea)
  • scheauna
 (sa)
  • scheaune
  • scheuna
  • scheuna
  • scheunase
plural I (noi)
  • scheunam
 (sa)
  • scheunam
  • scheunam
  • scheunaram
  • scheunaseram
  • scheunasem
a II-a (voi)
  • scheunatzi
 (sa)
  • scheunatzi
  • scheunatzi
  • scheunaratzi
  • scheunaseratzi
  • scheunasetzi
a III-a (ei, ele)
  • scheauna
 (sa)
  • scheaune
  • scheunau
  • scheunara
  • scheunasera
verb (V29)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • shcheuna
  • shcheunare
  • shcheunat
  • shcheunatu‑
  • shcheunand
  • shcheunandu‑
 singular plural
  • shcheauna
  • shcheunatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • shcheaun
 (sa)
  • shcheaun
  • shcheunam
  • shcheunai
  • shcheunasem
a II-a (tu)
  • shcheauni
 (sa)
  • shcheauni
  • shcheunai
  • shcheunashi
  • shcheunaseshi
a III-a (el, ea)
  • shcheauna
 (sa)
  • shcheaune
  • shcheuna
  • shcheuna
  • shcheunase
plural I (noi)
  • shcheunam
 (sa)
  • shcheunam
  • shcheunam
  • shcheunaram
  • shcheunaseram
  • shcheunasem
a II-a (voi)
  • shcheunatzi
 (sa)
  • shcheunatzi
  • shcheunatzi
  • shcheunaratzi
  • shcheunaseratzi
  • shcheunasetzi
a III-a (ei, ele)
  • shcheauna
 (sa)
  • shcheaune
  • shcheunau
  • shcheunara
  • shcheunasera
verb (V2.2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scheauna
  • scheaunare
  • scheaunat
  • scheaunatu‑
  • scheaunand
  • scheaunandu‑
 singular plural
  • scheauna
  • scheaunatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • scheaun
 (sa)
  • scheaun
  • scheaunam
  • scheaunai
  • scheaunasem
a II-a (tu)
  • scheauni
 (sa)
  • scheauni
  • scheaunai
  • scheaunashi
  • scheaunaseshi
a III-a (el, ea)
  • scheauna
 (sa)
  • scheaune
  • scheauna
  • scheauna
  • scheaunase
plural I (noi)
  • scheaunam
 (sa)
  • scheaunam
  • scheaunam
  • scheaunaram
  • scheaunaseram
  • scheaunasem
a II-a (voi)
  • scheaunatzi
 (sa)
  • scheaunatzi
  • scheaunatzi
  • scheaunaratzi
  • scheaunaseratzi
  • scheaunasetzi
a III-a (ei, ele)
  • scheauna
 (sa)
  • scheaune
  • scheaunau
  • scheaunara
  • scheaunasera
verb (V2.2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schiauna
  • schiaunare
  • schiaunat
  • schiaunatu‑
  • schiaunand
  • schiaunandu‑
 singular plural
  • schiauna
  • schiaunatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • schiaun
 (sa)
  • schiaun
  • schiaunam
  • schiaunai
  • schiaunasem
a II-a (tu)
  • schiauni
 (sa)
  • schiauni
  • schiaunai
  • schiaunashi
  • schiaunaseshi
a III-a (el, ea)
  • schiauna
 (sa)
  • schiaune
  • schiauna
  • schiauna
  • schiaunase
plural I (noi)
  • schiaunam
 (sa)
  • schiaunam
  • schiaunam
  • schiaunaram
  • schiaunaseram
  • schiaunasem
a II-a (voi)
  • schiaunatzi
 (sa)
  • schiaunatzi
  • schiaunatzi
  • schiaunaratzi
  • schiaunaseratzi
  • schiaunasetzi
a III-a (ei, ele)
  • schiauna
 (sa)
  • schiaune
  • schiaunau
  • schiaunara
  • schiaunasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

scheuna, scheaunverb

  • 1. unipersonal (Despre caini rar despre alte animale) A scoate sunete ascutzite shi repetate de durere de bucurie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: chelalai schelalai tzilai
    • format_quote Ciinele se trasese indarat in cotetzul lui shi scheuna incet. DUMITRIU N. 162. DLRLC
    • format_quote A rabdat cea rabdat vulpea a scheunat sa repezit chefnind spre ieshire. STANCU D. 431. DLRLC
    • format_quote Cinele o urma supus scheunind din cind in cind moale. SADOVEANU B. 211. DLRLC
    • 1.1. figurat familiar (Despre oameni) A se vaita. DEX '09 DEX '98
      sinonime: plange scanci vaita
      • format_quote reflexiv Poate cind teoi privi atit... scheunindute k un ciine prins moi vindeca de tine! CAMIL PETRESCU T. II 239. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.