21 de definiții pentru schelălăi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHELĂLĂÍ, pers. 3 schelắlăie, vb. IV. Intranz. A chelălăi. – Pref. s- + chelălăi.

schelălăi [At: KLEIN, D. 420 / V: (reg) scăl~, scelâlâi, șchelui, ~ăloi, ~ălui, ~elăi, ~erlăi, ~erl~, schilăi, schil~, schiol~, schirloloi, schiuli, șchil~, ștelălui / Pzi: 3 schelălăie, (rar) ~ește / E: s- + chelălăi] 1 vi (D. câini, pgn, d. alte animale) A scoate sunete plângătoare, ascuțite și repetate (de obicei de durere) Si: a chelălăi (1), a scheuna (1), (reg) a schencăni (1). 2-3 vir (D. oameni, mai ales d. copii mici; dep; pan) A plânge (continuu, strident) Si: a scheuna (2). 4 vt (Mun; îf scherlăi; c. i. copii) A bate (făcând să plângă, să urle).

A SCHELĂLĂÍ pers. 3 schélălăie intranz. 1) (mai ales despre câini) A scoate sunete ascuțite, dese și repetate. 2) fig. fam. (despre copii) A plânge cu sughițuri dese și repetate. /s + a chelălăi

schelălăì v. a chelălăi: (câinii) schelălăesc sălbatic, rod oasele deoparte AL. [V. chelălăì].

scălălăi v vz schelălăi

scelâlâi v vz schelălăi

schelăi v vz schelălăi

schelăloi v vz schelălăi

schelălui v vz schelălăi

scherlăi v vz schelălăi

scherlălăi v vz schelălăi

schilăi v vz schelălăi

schilălăi v vz schelălăi

schiolălăi v vz schelălăi

schirloloi v vz schelălăi

schiuli v vz schelălăi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

*schelălăí (a ~) vb., ind. prez. 3 schelắlăie, imperf. 3 sg. schelălăiá; conj. prez. 3 să schelắlăie

schelălăí vb., ind. prez. 3 sg. schélălăie

schelălăesc, -lăește 3, -lăiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHELĂLĂÍ vb. a chelălăi, a scheuna, (reg.) a țilăi. (Câinele ~.)

SCHELĂLĂI vb. a chelălăi, a scheuna, (reg.) a țilăi. (Cîinele ~.)

Intrare: schelălăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schelălăi
  • schelălăire
  • schelălăit
  • schelălăitu‑
  • schelălăind
  • schelălăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • schelălăie
(să)
  • schelălăie
  • schelălăia
  • schelălăi
  • schelălăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • schelălăie
(să)
  • schelălăie
  • schelălăiau
  • schelălăi
  • schelălăiseră
schilăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schiolălăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schelălăiverb

etimologie:
  • Prefix s- + chelălăi. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.