22 de definitzii pentru scarmana

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SCARMANÁ scárman vb. I. Tranz. 1. A smulge shi a rasfira (cu mana sau cu mashini speciale) lana bruta sau alte materiale fibroase pentru a desface fibrele a le curatza de impuritatzi shi a le infoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. Et. nec.

SCARMANÁ scárman vb. I. Tranz. 1. A smulge shi a rasfira (cu mana sau cu mashini speciale) lana bruta sau alte materiale fibroase pentru a desface fibrele a le curatza de impuritatzi shi a le infoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. Et. nec.

scarmana [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 64v/19 / V: (reg) ~alm~ ~almana ~mana / Pzi: scarman (reg) scarmen / E: ml *excarminare] 1 vt (C. i. lana bruta bumbac etc.) A desface in fibre (descalcind) a infoia shi a curatza de impuritatzi Si: a scamosha (2). 2 vt (C. i. pene) A smulge (shi a descalci) fulgii de pe cotor pentru a face puf. 3 vt (Trs; Mar; c. i. pasari taiate) A jumuli. 4 vr (Reg; d. panza tzesaturi; if scarmana) A se destrama (2). 5 vt (Pfm; c. i. fiintze) A parui1. 6 vt (Pfm; pgn; c. i. fiintze) A bate tare (smulgandui parul zgariindul sfashiindui hainele etc.). 7 vt (Pex) A sfashia a rupe hainele (in urma bataii). 8 vt (Cu sens atenuat) A certa a lua la rost. 9 vt (Reg; ie) A se ~ de cap Ashi smulge parul de pe cap (de necaz de durere de deznadejde). 10 vt (Ivr; prin largirea sensului; c. i. armate dushmane inamici) A hartzui2 (2). 11 vt (Nob) A jefui. 12 vt (Ivr; prin largirea sensului; c. i. pamantul sau focul jarul etc.) A scormoni (2). 13 vt (Ie) Ai ~ punga cuiva Ai lua cuiva totzi banii. 14 vt (Inv; fig) A cerceta amanuntzit.

SCARMANÁ scárman vb. I. Tranz. 1. A descurca shi a rasfira (cu mina sau cu mashina) lina bruta sau alte materiale fibroase pentru a le curatza de impuritatzile aderente shi a le infoia. Pe jos sa shada fete pe tzolul ashternut Sa scarmene cu mina lina. EMINESCU O. IV 81. ◊ Refl. reciproc. (Metaforic) Pe cer k nishte gramezi mari de lina norii se scarmanau intre ei se subtziau tot mai mult ingaduind lunii sashi arate palida ei lumina. CAZABAN V. 83. ♦ (Rar) A desprinde de cotor a smulge fulgii penelor spre a face puf. Baba scarmana pene moshneagul vindea inainte marfa... care nu mai avea trecere. DUNAREANU CH. 77. ◊ (Refl. in expr.) A se scarmana de cap = ashi smulge parul din cap (de necaz de suparare etc.). Baba se scarmana de cap da la deal da la vale dar nare ce face; shi de voie de nevoie nunta sa facut. CREANGA P. 8. 2. Fig. A bate tare (pe cineva); a lua la rost a certa rau (pe cineva). Dupa ce a scarmanato... ia dat a doua zi drumul. CARAGIALE O. III 8. 3. Fig. A scotoci a scormoni. Omul... scarmana pamintul shi scoate dintru adincimea lui metaluri. PISCUPESCU O. 91.

A SCARMANÁ scárman tranz. 1) (lana sau alte materiale fibroase) A rasfira cu mana sau cu mashina infoind (pentru a curatza de impuritatzi shi pentru a inlesni torsul); a daraci. 2) (pene) A preface in puf rupand fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptana; a chelfani; a peni; a scarpina; a tzesala. /<lat. excarminare

A SE SCARMANÁ ma scárman intranz. A face (concomitent) schimb de batai sau de ocari (cu cineva). /<lat. excarminare

scarmanà v. 1. a descurca lana sau inul smulgand firele; 2. a smulge de par: vezi sa nu te scarman; 3. a goli: ia scarmanat punga. [Lat. EXCARMINARE].

scárman a scarmaná v. tr. (lat. [*ex]carmino carminare a scarmana d. carmen darac; it. carminare pv. carmenar sp. [es]carmenar pg. carmear. Se conjuga k supar). Trag shi scutur lina cu amindoŭa minile k sa se descurce shi sa se scuture de colb shi de cornutzi dupa care urmeaza peptanatu saŭ daracitu. Fig. Bat lovesc trintesc scutur: fugĭ maĭ rapede k te scarmana. Scutur golesc jafuĭesc: demagogiĭ aŭ scarmanat bugetu. In Bucov. Trans. shi carman: c’aŭ carmanat penele (SHez. 36 2).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

scarmaná (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. scárman 3 scármana; conj. prez. 3 sa scármene

scarmaná vb. ind. prez. 1 sg. scárman 3 sg. shi pl. scármana; conj. prez. 3 sg. shi pl. scármene

scarmana (ind. prez. 1 sg. scarman conj. scarmene)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SCARMANÁ vb. 1. v. daraci. 2. v. pieptana.

SCARMANÁ vb. v. analiza atinge bate cerceta examina investiga jumuli lovi parui studia urmari.

SCARMANA vb. (TEXT.) 1. a daraci a pieptana (Olt. Ban. shi Transilv.) a drigla (Transilv.) a hecela. (A ~ lina la darac.) 2. a peria a pieptana. (A ~ fuiorul.)

scarmana vb. v. ANALIZA. ATINGE. BATE. CERCETA. EXAMINA. INVESTIGA. JUMULI. LOVI. PARUI. STUDIA. URMARI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scarmaná (árman át) vb. 1. A smulge shi a rasfira lina sau alte materiale. 2. A carda a daraci. 3. A scutura a zgiltzii. 4. A cerceta a examina a nota. Var. rara càrmana. Mr. scarmin scarminare megl. rascarmin rascarminari. Lat. escarmĭnāre (Pushcariu 1544; CandreaDens. 265; REW 2958) cf. sp. escarmenar calabr. scarminare Capodistria me scremeneo „imi smug parul”. Der. scarmanator s. m. (daracitor); scarmanatoare s. f. (daracitoare); scarmanatura s. f. (darac; daracit; pedeapsa); scarmaneala s. f. (bataie chelfaneala).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

scalmaná scalman (scarmana) vb. tranz. 1. A smulge fulgii penelor: „Om mere in shezatoare la scalmanat de pene” (Crancau 2013). 2. A rasfira lana. 3. A bate pe cineva. Et. nec. (DEX); lat. *excarminare (Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; MDA).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scarmana scarman v. t. 1. a certa 2. a bate

Intrare: scarmana
verb (VT37)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scarmana
  • scarmanare
  • scarmanat
  • scarmanatu‑
  • scarmanand
  • scarmanandu‑
singular plural
  • scarmana
  • scarmanatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • scarman
(sa)
  • scarman
  • scarmanam
  • scarmanai
  • scarmanasem
a II-a (tu)
  • scarmeni
(sa)
  • scarmeni
  • scarmanai
  • scarmanashi
  • scarmanaseshi
a III-a (el, ea)
  • scarmana
(sa)
  • scarmene
  • scarmana
  • scarmana
  • scarmanase
plural I (noi)
  • scarmanam
(sa)
  • scarmanam
  • scarmanam
  • scarmanaram
  • scarmanaseram
  • scarmanasem
a II-a (voi)
  • scarmanatzi
(sa)
  • scarmanatzi
  • scarmanatzi
  • scarmanaratzi
  • scarmanaseratzi
  • scarmanasetzi
a III-a (ei, ele)
  • scarmana
(sa)
  • scarmene
  • scarmanau
  • scarmanara
  • scarmanasera
scalmana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
scalmana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
scarmana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

scarmana, scarmanverb

  • 1. A smulge shi a rasfira (cu mana sau cu mashini speciale) lana bruta sau alte materiale fibroase pentru a desface fibrele a le curatza de impuritatzi shi a le infoia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: daraci
    • format_quote Pe jos sa shada fete pe tzolul ashternut Sa scarmene cu mina lina. EMINESCU O. IV 81. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc metaforic Pe cer k nishte gramezi mari de lina norii se scarmanau intre ei se subtziau tot mai mult ingaduind lunii sashi arate palida ei lumina. CAZABAN V. 83. DLRLC
    • 1.1. A smulge fulgii penelor pentru a face puf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Baba scarmana pene moshneagul vindea inainte marfa... care nu mai avea trecere. DUNAREANU CH. 77. DLRLC
      • chat_bubble reflexiv A se scarmana de cap = ashi smulge parul din cap (de necaz de suparare etc.). DLRLC
        • format_quote Baba se scarmana de cap da la deal da la vale dar nare ce face; shi de voie de nevoie nunta sa facut. CREANGA P. 8. DLRLC
  • 2. figurat familiar A bate sau a certa pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate certa
    • format_quote Dupa ce a scarmanato... ia dat a doua zi drumul. CARAGIALE O. III 8. DLRLC
  • 3. figurat Scormoni, scotoci. DLRLC
    • format_quote Omul... scarmana pamintul shi scoate dintru adincimea lui metaluri. PISCUPESCU O. 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.