scarmana [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 64^v/19 / V: (reg) ~alm~ ~almana ~mana / Pzi: scarman (reg) scarmen / E: ml *excarminare] 1 vt (C. i. lana bruta bumbac etc.) A desface in fibre (descalcind) a infoia shi a curatza de impuritatzi Si: a scamosha (2). 2 vt (C. i. pene) A smulge (shi a descalci) fulgii de pe cotor pentru a face puf. 3 vt (Trs; Mar; c. i. pasari taiate) A jumuli. 4 vr (Reg; d. panza tzesaturi; if scarmana) A se destrama (2). 5 vt (Pfm; c. i. fiintze) A parui¹. 6 vt (Pfm; pgn; c. i. fiintze) A bate tare (smulgandui parul zgariindul sfashiindui hainele etc.). 7 vt (Pex) A sfashia a rupe hainele (in urma bataii). 8 vt (Cu sens atenuat) A certa a lua la rost. 9 vt (Reg; ie) A se ~ de cap Ashi smulge parul de pe cap (de necaz de durere de deznadejde). 10 vt (Ivr; prin largirea sensului; c. i. armate dushmane inamici) A hartzui² (2). 11 vt (Nob) A jefui. 12 vt (Ivr; prin largirea sensului; c. i. pamantul sau focul jarul etc.) A scormoni (2). 13 vt (Ie) Ai ~ punga cuiva Ai lua cuiva totzi banii. 14 vt (Inv; fig) A cerceta amanuntzit.

SCARMANÁ scárman vb. I. Tranz. 1. A descurca shi a rasfira (cu mina sau cu mashina) lina bruta sau alte materiale fibroase pentru a le curatza de impuritatzile aderente shi a le infoia. Pe jos sa shada fete pe tzolul ashternut Sa scarmene cu mina lina. EMINESCU O. IV 81. ◊ Refl. reciproc. (Metaforic) Pe cer k nishte gramezi mari de lina norii se scarmanau intre ei se subtziau tot mai mult ingaduind lunii sashi arate palida ei lumina. CAZABAN V. 83. ♦ (Rar) A desprinde de cotor a smulge fulgii penelor spre a face puf. Baba scarmana pene moshneagul vindea inainte marfa... care nu mai avea trecere. DUNAREANU CH. 77. ◊ (Refl. in expr.) A se scarmana de cap = ashi smulge parul din cap (de necaz de suparare etc.). Baba se scarmana de cap da la deal da la vale dar nare ce face; shi de voie de nevoie nunta sa facut. CREANGA P. 8. 2. Fig. A bate tare (pe cineva); a lua la rost a certa rau (pe cineva). Dupa ce a scarmanato... ia dat a doua zi drumul. CARAGIALE O. III 8. 3. Fig. A scotoci a scormoni. Omul... scarmana pamintul shi scoate dintru adincimea lui metaluri. PISCUPESCU O. 91.

A SCARMANÁ scárman tranz. 1) (lana sau alte materiale fibroase) A rasfira cu mana sau cu mashina infoind (pentru a curatza de impuritatzi shi pentru a inlesni torsul); a daraci. 2) (pene) A preface in puf rupand fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptana; a chelfani; a peni; a scarpina; a tzesala. /<lat. excarminare

A SE SCARMANÁ ma scárman intranz. A face (concomitent) schimb de batai sau de ocari (cu cineva). /<lat. excarminare

scarmanà v. 1. a descurca lana sau inul smulgand firele; 2. a smulge de par: vezi sa nu te scarman; 3. a goli: ia scarmanat punga. [Lat. EXCARMINARE].

scalmana v vz scarmana

scalmana v vz scarmana

scarmana v vz scarmana

scárman a scarmaná v. tr. (lat. [*ex]carmino carminare a scarmana d. carmen darac; it. carminare pv. carmenar sp. [es]carmenar pg. carmear. Se conjuga k supar). Trag shi scutur lina cu amindoŭa minile k sa se descurce shi sa se scuture de colb shi de cornutzi dupa care urmeaza peptanatu saŭ daracitu. Fig. Bat lovesc trintesc scutur: fugĭ maĭ rapede k te scarmana. Scutur golesc jafuĭesc: demagogiĭ aŭ scarmanat bugetu. In Bucov. Trans. shi carman: c’aŭ carmanat penele (SHez. 36 2).

scarmaná (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. scárman 3 scármana; conj. prez. 3 sa scármene

scarmaná vb. ind. prez. 1 sg. scárman 3 sg. shi pl. scármana; conj. prez. 3 sg. shi pl. scármene

scarmana (ind. prez. 1 sg. scarman conj. scarmene)

scarman meni 2 mene 3 conj.

SCARMANÁ vb. 1. v. daraci. 2. v. pieptana.

SCARMANÁ vb. v. analiza atinge bate cerceta examina investiga jumuli lovi parui studia urmari.

SCARMANA vb. (TEXT.) 1. a daraci a pieptana (Olt. Ban. shi Transilv.) a drigla (Transilv.) a hecela. (A ~ lina la darac.) 2. a peria a pieptana. (A ~ fuiorul.)

scarmana vb. v. ANALIZA. ATINGE. BATE. CERCETA. EXAMINA. INVESTIGA. JUMULI. LOVI. PARUI. STUDIA. URMARI.

scarmaná (árman át) vb. 1. A smulge shi a rasfira lina sau alte materiale. 2. A carda a daraci. 3. A scutura a zgiltzii. 4. A cerceta a examina a nota. Var. rara càrmana. Mr. scarmin scarminare megl. rascarmin rascarminari. Lat. escarmĭnāre (Pushcariu 1544; CandreaDens. 265; REW 2958) cf. sp. escarmenar calabr. scarminare Capodistria me scremeneo „imi smug parul”. Der. scarmanator s. m. (daracitor); scarmanatoare s. f. (daracitoare); scarmanatura s. f. (darac; daracit; pedeapsa); scarmaneala s. f. (bataie chelfaneala).

scarmaná vb. tranz. v. scalmana.

scalmaná scalman (scarmana) vb. tranz. 1. A smulge fulgii penelor: „Om mere in shezatoare la scalmanat de pene” (Crancau 2013). 2. A rasfira lana. 3. A bate pe cineva. Et. nec. (DEX); lat. *excarminare (Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; MDA).

scarmana scarman v. t. 1. a certa 2. a bate