SAU conj. 1. (Cu functzie disjunctiva) Ori fie: a) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k opuse sau contradictorii) Plange sau rade? (Al doilea membru al disjunctziei este o negatzie) Sunt sau nu sunt? b) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k alternative) Doritzi cafea sau ceai? ♦ (Corelativ indica necesitatea de a alege intre doua alternative) Sau luni sau miercuri. ◊ (In enumerari precedand fiecare element al enumerarii sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se intrebuintzeaza sau rindeaua sau cioplitorul sau gealaul. 2. (Cu functzie explicativa) Adica cu alte cuvinte. Adunarea sau soborul intregii tzari. 3. (Cu functzie copulativa) Precum shi. Nisipul se gaseshte pe fundul raurilor lacurilor sau marilor. 4. (In propozitzii interogative cu functzie concluziva atenuata de o nuantza de indoiala) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau nai timp? Sa + au¹.

sau c [At: COD. VOR. 56/4 / V: (irg) seau / E: sa + au] Exprima: 1 Excluderea pe baza alegerii intre doua alternative Pleaca astazi sau maine. 2 Excluderea care priveshte incompatibilitatea prin raportare la un element de referintza comun dintre doua elemente opuse contrare contradictorii etc. intre care nu intervine posibilitatea de alegere Plange sau rade. 3 Excluderea care priveshte un element anulat prin opusul lui negativ A fi sau a nu fi. 4 Discontinuitatea pe baza alternarii unui element cu altul Se auzeau sunete indistincte sau uneori tzipete. 5 Discontinuitatea care priveshte compatibilitatea prin raportare la un element de referintza comun dintre doua elemente complexe complementare de aceeashi natura etc. Orash sau sat. 6 Discontinuitatea care priveshte coexistentza reala sau posibila a doua planuri aspecte etc. simultane care se desfashoara o actziune se manifesta o stare o insushire etc. Prescurtat sau detaliat. 7 Deosebirea dintre doua modalitatzi de exprimare echivalente k sens privitoare la aceeashi realitate Carpatzii sau Alpii Transilvaniei. 8 Deosebirea dintre doua modalitatzi de exprimare care priveshte convertirea unei marimi pe baza divizibilitatzii in altele echivalente valoric numeric etc. Doi napoleoni sau patruzeci de franci. 9 Dezacordul relativ dintre doua modalitatzi de estimare referitoare la unul shi acelashi element Era inteligent sau aproape inteligent. 10 Dezacordul care priveshte distantza dintre un mod de actzionare shi un altul care reprezinta ori ar putea reprezenta o justificare a acestuia De ce nu scrii? Sau nai timp? 11 Dezacordul priveshtre lipsa de certitudine a unui anumit element al relatziei Se vede k am ghinion sau nu shtiu ce sa mai zic.

SAU conj. 1. (Cu functzie disjunctiva) Ori fie: a) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k opuse sau contradictorii) Plange sau rade? (Al doilea membru al disjunctziei este o negatzie) Sunt sau nu sunt? b) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k alternative) Doritzi cafea sau ceai? ♦ (Corelativ indica necesitatea de a alege intre doua alternative) Sau luni sau miercuri. ◊ (In enumerari precedand fiecare element al enumerarii sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se intrebuintzeaza sau rindeaua sau cioplitorul sau gealaul. 2. (Cu functzie explicativa) Adica cu alte cuvinte. Adunarea sau soborul intregii tzari. 3. (Cu functzie copulativa) Precum shi. Nisipul se gaseshte pe fundul raurilor lacurilor sau marilor. 4. (In propozitzii interogative cu functzie conclusiva atenuata de o nuantza de indoiala) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau nai timp? Sa + au¹.

SAU conj. 1. (Cu functziune disjunctiva) Ori fie. a) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k opuse sau contradictorii) Nu shtia: sa rida sau sa plinga? ▭ Tractatul ce el incheie cu Baiazet la 1393 asigureaza rominilor... dreptul de a face razboi sau pace. BALCESCU O. II 13. ◊ (Al doilea membru al disjunctziei este o negatzie) Chiar pentru o copila de paisprezece ani femeie inca nedesavirshita o podoaba e frumoasa sau nu shi de pretz ori nu numai dupa cum i vine ei bine sau nu. C. PETRESCU R. DR. 65. Spuietzi mortzii din mormint De sint om sau de nu sint. ALECSANDRI P. II 25. Sa vada daca acele poame era de mincare sau ba. DRAGHICI R. 51. b) (Leaga notziuni sau propozitzii care se exclud k alternative) Doritzi ceai sau cafea? ▭ Taci... k tzioi da imparatzia cutare sau cutare. ISPIRESCU L. 2. Barbatumeu... nu sa putut plinge k lam inshelat sau iam rasipit casa. CREANGA P. 4. Cetzi pasa tzie chip de lut Dacoi fi eu sau altul? EMINESCU O. I 181. Este el cum il arata sabia lui shi armura Cavaler de ai credintzei sau al Tibrului stapin?... Uriash e al Daciei sau e Mircea cel Batrin? ALEXANDRESCU M. 14. De ash avea... un topor sau alta asamine unealta. DRAGHICI R. 48. ◊ Sau... sau indica necesitatea de a alege intre doua alternative. Sau luni sau miercuri. Sau una sau alta. ◊ (In enumerari precedind fiecare element al enumerarii sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se intrebuintzeaza sau rindeaua propriuzisa sau cioplitorul sau gealaul. ◊ (Al doilea termen al disjunctziei exprima o revenire sau o indoiala asupra primului termen) Dupa cum vad eu omul acesta sau cea fi el are mare putere. CREANGA P. 87. Dupa un an sau dupa mai multzi mosh Nichifor sa rasuflat shi el catra mai multzi prieteni. id. ib. 136. Rabda pe cit vei putea K nui trai cit lumea... Cii trai o zi sau doua SHi tei topi k sho roua. JARNÍKBIRSEANU D. 151. 2. (Cu functziune explicativa) Adica cu alte cuvinte. Negustor de bacan... piatravinata piatrasulimanului sau piatra buna pentru facut alifie de obraz. CREANGA P. 112. Puterea da face legi da scoate dajdii sta in Adunarea sau soborul a toata tzeara. BALCESCU O. II 13. Halima sau povestiri mitologhiceshti arabeshti [titlu]. GORJAN. 3. (Cu functziune copulativa) Precum shi. Nisipul se gaseshte pe prundul riurilor lacurilor sau marilor. ▭ Omule... Spunemi... Duhul tau macar vreun lucru detzi chizashluieshten lume? Sau care tzii inceputul shi sfirshitzul chiar anume? CONACHI P. 276. 4. (Introducind propozitzii interogative; cu functziune conclusiva atenuata de o nuantza de indoiala) Nu cumva? au doara? oare? poate? Vai mindrutza de departe Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hirtia sa scumpit Ori pe mine mai urit; Sau negreala so gatat Ori pe mine mai uitat? JARNÍKBIRSEANU D. 142. Brazii k se leganau Cuibuletzul mil stricau. Dar voi ce va leganatzi? Sau vretzi cuibul sami stricatzi Deaici sa ma departatzi. id. ib. 204.

SAU conj. 1) (exprima un raport disjunctiv shi leaga doua partzi de propozitzie sau doua propozitzii coordonate) Ori; fie (k). Azi sau maine. El sau ea. Canta sau danseaza. 2) (exprima un raport apozitiv shi leaga doua partzi de propozitzie ori mai rar doua propozitzii) Altfel zis; adica. Autorul Luceafarului sau M. Eminescu. 3) (exprima un raport copulativ integrativ shi introduce ultima dintre partzile omogene) Precum shi; de asemenea shi. Se poate pescui in lacuri in rauri in mari sau in oceane. [Monosilabic] /sa + au

sau conj. indica: 1. o alternativa; viu sau mort; 2. altminterea in altzi termeni: doi napoleoni sau 40 de franci. [Cf. lat. SEU].

saŭ conj. (lat. sĕu k ĭaŭ din lĕvo). Orĭ asha orĭ asha: te potzĭ duce cu carutza saŭ cu trenu; „zapada” saŭ „omat” e totuna; trebuĭe saŭ sa ma duc eŭ saŭ saĭ scriŭ.

o⁵ c vz sau

seau c vz sau

sau conjctz.

sau conjctz.

+sau... sau conjctz. + conjctz. (sau el sau ea)

SAU conj. v. ori.

SAU conj. fie ori (inv. shi reg.) au oare (prin Transilv.) macar (inv.) savai. (~ barbatzi ~ femei.)

sáu conj. Ori. Lat. sĕu. Fonetismul nu este clar. Poate sar putea explica pornind de la sῑve care nu este o var. a lui sĕu shi al carui rezultat *seaue lar fi redus pe ea › a cf. lĕvo › iau. Cf. MeyerLübke Rom. Gr. III; Cihac I 233; Scriban. De la sĕu cu aut dupa Pushcariu 1533 Tiktin shi Candrea.

ENCICLOPEDIE SAU DICTZIONAR RATZIONAL AL SHTIINTZELOR ARTELOR SHI MESHTESHUGARILOR (denumita pe scurt „Enciclopedia franceza”) vasta lucrare enciclopedica monument al filozofiei iluministe initziata de D. Diderot shi J. d’Alembert shi editata in 35 vol. (17511780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi savantzi shi specialishti in toate domeniile (Voltaire Montesquieu Rousseau Helvétius Condillac Buffon d’Holbach Marmontel Quesnay Turgot) E. fiind oglinda progresului shtiintzei shi gandirii timpului. Discursul preliminar elaborat de d’Alembert constituie un tablou sintetic al cunoashterii epocii iluministe.