optziuni
  • info

11 definitzii pentru au (conj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AU1 adv. interog. conj. 1. Adv. interog. (Inv.) Oare? 2. Conj. (Inv. shi reg.) Sau ori. Lat. aut.

AU1 adv. interog. conj. 1. Adv. interog. (Inv.) Oare? 2. Conj. (Inv. shi reg.) Sau ori. Lat. aut.

au1 [At: COD. VOR. 117/14 / E: ml aut] (Ivr) 1 c (Are; disjunctiv) Sau. 2 c (Leaga doua notziuni identice k sens deosebite k forma) Sau mai exact... 3 c (Leaga doua alternative exprimand o nesigurantza in alegere) Ori poate... 4 c (Icr ba) Exprima alternativa intre o afirmatzie shi o negatzie. 5 c (Rep) Fie... fie... 6 c (Rep) Din doua una. 7 c (Rep) Intrun fel sau intraltul. 8 c (Icr veri oare) Exprima indoiala. 9 c (Rep; in interogatzii) Cere exprimarea clara a optziunii interlocutorului. 10 c (Cnd) Sau daca nu... 11 avn (Ic) ~unde Oriunde. 12 avi (Scoate in evidentza interogatzia) Oare? 13 avi (Precedand o interogativa negativa) E oare admisibil sa...? 14 avi (Fals negativ) Doar nu vrei sa sustzii k...? 15 avi Dar oare ce...? 16 avi (Ic) ~ doara Nu cumva crezi k...? 17 avi (Iae; rep) Sau shi daca... de asemenea daca... 18 avi (Iae; rep) SHi poate... sau poate... 19 avi (Iae) Poate fiindca...

AU2 conj. (Invechit shi popular; leaga membrele aceleiashi propozitzii sau membrele unei fraze indicind opozitzia sau alternarea notziunilor exprimate de ele) Sau ori. Cinei mai frumos eu au femeia mea? SBIERA P. 228. Nu shtiu daca broashtele pot sa manince malaiul au ba. ISPIRESCU L. 180. Sub poala de codru verde Un focshor abia se vede; Nu shtiu focui potolit Au de feciori ocolit; Nu shtiu patru au doisprece SHad shi frig la un berbece. HODOSH P. P. 201. ◊ (In intrebari) Cucuie pasare sura Ce tot cintzi la noi pe shura? Au tzii foame au tzii sete Au tzii dor de codrul verde? JARNÍKBIRSEANU D. 122.

AU2 conj. (Inv. shi pop.) Sau ori. Lat. aut.

au conj. 1. sau (rar intrebuintzat); 2. oare? au nu shtii? [Lat. AUT].

2) aŭ conj. (lat. aut saŭ orĭ; it. o od pv. o oz. fr. pg. ou sp. o). Rar. Saŭ orĭ (disjunctiv): Aŭ tu aŭ el. Oare (interogativ): Aŭ nu shtiĭ? Aŭ doara nu shtiĭ?

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

au2 (inv. reg.) conjctz.

au interj. adv. conjct.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

AU conj. v. fie ori sau.

au conj. v. FIE. ORI. SAU.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

áu conj. 1. Sau ori. 2. Oare? (particula care introduce shi intareshte interogatzia). Mr. au ai. Lat. aut (Diez I 292; Pushcariu 165; CandreaDens. 114; REW 810; DAR); cf. alb. a it. sp. o (sard. a) v. prov. o(z) fr. ou port. ou. Primul sens este rar in limba actuala. Cel de al doilea are o anumita circulatzie actuala deshi limitata; a fost insa adoptat de limbajul poetic k termen consacrat pentru interogatzia emfatica.

Intrare: au (conj.)
au2 (conj.) conjunctzie
conjunctzie (I11)
  • au
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

auconjunctzie

  • 1. invechit regional Ori, sau. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ori sau
    • format_quote Cinei mai frumos eu au femeia mea? SBIERA P. 228. DLRLC
    • format_quote Nu shtiu daca broashtele pot sa manince malaiul au ba. ISPIRESCU L. 180. DLRLC
    • format_quote Sub poala de codru verde Un focshor abia se vede; Nu shtiu focui potolit Au de feciori ocolit; Nu shtiu patru au doisprece SHad shi frig la un berbece. HODOSH P. P. 201. DLRLC
    • format_quote (In intrebari) Cucuie pasare sura Ce tot cintzi la noi pe shura? Au tzii foame au tzii sete Au tzii dor de codrul verde? JARNÍKBIRSEANU D. 122. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.