optziuni
  • info

22 de definitzii pentru ori (conj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ORI conj. adv. I. Conj. (Cu functzie disjunctiva adesea cu nuantza copulativa) 1. Sau. ♦ (In propozitzii interogative) Te duci ori ba? 2. (Dupa o regenta uneori in corelatzie cu „fie k” „sau” introduce sau leaga doua propozitzii subordonate opuse) Fie k va da zapada ori k iarba va inverzi. II. Adv. (Pop.; introduce o propozitzie interogativa) Oare. [Var.: or conj. adv.] Et. nec.

ORI conj. adv. I. Conj. (Cu functzie disjunctiva adesea cu nuantza copulativa) 1. Sau. ♦ (In propozitzii interogative) Te duci ori ba? 2. (Dupa o regenta uneori in corelatzie cu „fie k” „sau” introduce sau leaga doua propozitzii subordonate opuse) Fie k va da zapada ori k iarba va inverzi. II. Adv. (Pop.; introduce o propozitzie interogativa) Oare. [Var.: or conj. adv.] Et. nec.

ori [At: CORESI EV. 24 / V: or (irg) ore (reg) o / E: nct] 1 c (Cu functzie disjunctiva; shi icri) Sau. 2 av (Ivp; int) Oare.

ORI2 conj. I. (Cu functziune disjunctiva leaga mai ales doua rar mai multe cuvinte sau propozitzii care exprima actziuni shi stari dintre care nu se poate realiza decit una; introduce doua sau mai multe propozitzii sau partzi de propozitzie care exprima o alternativa) 1. (In corelatzie cu sine insushi) Sau. Mai barbate... alegetzi una din doua: ori merg eu de undeam venit ori alungatzi copiii de la casa. RETEGANUL P. I 43. Nu shtiu cum sa facut k ori chersinul a crapat ori cumatrul a stranutat. CREANGA P. 24. Voi merge ori cu voia ori fara voia voastra. NEGRUZZI S. I 139. Ori cu el sa ma iubesc Ori de nu ma prapadesc. JARNÍKBIRSEANU D. 35. ◊ (Ashezat numai in fatza celei dea doua alternative) Mindrul soare straluci deodata Ori in prag frumoasa. Irina sarata! IOSIF P. 58. Dar acu vei vrea cu oaste shi razboi k sa ne certzi Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale. EMINESCU O. I 146. ♦ In propozitzii interogative cind se repeta intrebarea in forma negativa) Hai ce zici te insori ori ba? CREANGA P. 161. Oare sa se insoare ori sa nu se insoare? NEGRUZZI S. I 71. 2. (Dupa o regenta uneori in corelatzie cu «fie k» «sau» leaga doua propozitzii subordonate opuse) Tot nimic eu nu voi shti Fie can senin ori nouri va sta soarele ori luna Fie k va da zapada ori k iarba vanverzi. VLAHUTZA O. A. I 43. II. (Cu functziune copulativa introduce doua sau mai multe propozitzii exprimind alternative fara obligatzia de a alege una singura) Poate sa ne ajunga cineva din urma ori sa ne intimpine cineva dinainte. CREANGA P. 126. TZii tu minte citen lumeai auzit... Prea putzin. De ici de colo de imagineo fishie Vreo umbra de gindire ori un petic de hirtie. EMINESCU O. I 134. Ce catzi tu la noi in munte? Lancen coaste bardan frunte Ori un plumb vrajit in piept...? ALECSANDRI P. II 23. Varianta: or (DELAVRANCEA S. 217 ODOBESCU S. I 232) conj.

ORI conj. (exprima un raport disjunctiv shi leaga propozitzii sau partzi de propozitzie coordonate) Sau; fie (k). Pleci ~ ramai cu noi. ~ azi ~ maine. ~ da ~ ba. /Orig. nec.

ori conj. 1. sau: ori aici ori acolo; 2. (in compunere cu adverbe sau pronume) exprima un sens cu totul general shi nedeterminat: oricand oricare orice oriunde. V. oare.

orĭ conj. (lat. *voles cl. vis vreĭ; *voles quid orĭce. V. oare shi vreĭ. Cp. cu acar 3 shi vsl. vare što orĭce). Saŭ: mercuru orĭ idrargiru caliu orĭ potasiu stibiu orĭ antimoniu. Disjunctiv: orĭ pe aci orĭ pe acolo tot asha de departe e (V. aŭ). Cu intz. indefinit in compozitziunea unor pron. shi adv.: orĭcare orĭcind orĭce orĭcum orĭunde. Fals or cum scriŭ uniĭ dar nu zice nimenĭ!

OR2 conj. adv. v. ori.

or2 c av vz ori

ore c vz ori

OR2 conj. v. ori2.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ori1 (sau) conjctz.

ori (sau) conjctz. (oare) adv.

ori («sau»)

+ori... ori conjctz. + conjctz. (ori el ori ea)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ORI conj. fie sau (inv. shi reg.) au oare (prin Transilv.) macar (inv.) savai. (~ barbatzi ~ femei.)

ORI conj. fie sau (inv. shi reg.) au oare (prin Transilv.) macar (inv.) savai. (~ barbatzi ~ femei.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

AUT CAESAR AUT NIHIL (lat.) ori cezar ori nimic Principiu atribuit lui Cezar Borgia. Expresie a unei ambitzii nemasurate.

C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) ori iei ori te lipseshti Modalitate de a propune un lucru care trebuie acceptat k atare ori respins.

TO BE OR NOT TO BE THAT IS THE QUESTION (engl.) a fi or a nu fi iata intrebarea Shakespeare „Hamlet” act. III scena 1. Vers celebru exprimand esentza indoielilor eroului shakespearian in fatza existentzei shi a mortzii. Astazi caracterizeaza adesea situatzii hotaratoare cand e in joc insashi existentza cuiva.

Aut Caesar aut nihil (lat. „Ori Cezar (imparat) ori nimic”) cum sar zice pe romaneshte: „ori Stan ori capitan”. Se intrebuintzeaza atunci cind vrei sa spui intro forma mai hotarita k joci cartea cea mare: „ori sint totul ori mai bine nimic”. Deviza a oamenilor foarte ambitzioshi; paternitatea expresiei este atribuita faimosului Cezar Borgia cardinal shi om politic italian care shia bizuit faima shi puterea pe un nesfirshit lantz de crime de tradari shi nelegiuiri perfide (la inceputul secolului al XVIlea). IST.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ori k! expr. shi inca cum!

ori e laie ori balaie! expr. alege una din doua!

Intrare: ori (conj.)
ori1 (conj.) conjunctzie
conjunctzie (I11)
Surse flexiune: DOR
  • ori
or3 (conj.) conjunctzie
conjunctzie (I11)
Surse flexiune: DOR
  • or
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

oriconjunctzie

  • 1. Are functzie disjunctiva adesea cu nuantza copulativa. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Fie k. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: sau
      • format_quote Mai barbate... alegetzi una din doua: ori merg eu de undeam venit ori alungatzi copiii de la casa. RETEGANUL P. I 43. DLRLC
      • format_quote Nu shtiu cum sa facut k ori chersinul a crapat ori cumatrul a stranutat. CREANGA P. 24. DLRLC
      • format_quote Voi merge ori cu voia ori fara voia voastra. NEGRUZZI S. I 139. DLRLC
      • format_quote Ori cu el sa ma iubesc Ori de nu ma prapadesc. JARNÍKBIRSEANU D. 35. DLRLC
      • format_quote Mindrul soare straluci deodata Ori in prag frumoasa. Irina sarata! IOSIF P. 58. DLRLC
      • format_quote Dar acu vei vrea cu oaste shi razboi k sa ne certzi Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale. EMINESCU O. I 146. DLRLC
    • 1.2. Apare in propozitzii interogative. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Te duci ori ba? DEX '09
      • format_quote Hai ce zici te insori ori ba? CREANGA P. 161. DLRLC
      • format_quote Oare sa se insoare ori sa nu se insoare? NEGRUZZI S. I 71. DLRLC
  • 2. Dupa o regenta uneori in corelatzie cu „fie k” „sau” introduce sau leaga doua propozitzii subordonate opuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tot nimic eu nu voi shti Fie can senin ori nouri va sta soarele ori luna Fie k va da zapada ori k iarba vanverzi. VLAHUTZA O. A. I 43. DLRLC
  • 3. Are functzie copulativa introducand doua sau mai multe propozitzii exprimand alternative fara obligatzia de a alege una singura. DLRLC
    • format_quote Poate sa ne ajunga cineva din urma ori sa ne intimpine cineva dinainte. CREANGA P. 126. DLRLC
    • format_quote TZii tu minte citen lumeai auzit... Prea putzin. De ici de colo de imagineo fishie Vreo umbra de gindire ori un petic de hirtie. EMINESCU O. I 134. DLRLC
    • format_quote Ce catzi tu la noi in munte? Lancen coaste bardan frunte Ori un plumb vrajit in piept...? ALECSANDRI P. II 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.