ORI² conj. I. (Cu functziune disjunctiva leaga mai ales doua rar mai multe cuvinte sau propozitzii care exprima actziuni shi stari dintre care nu se poate realiza decit una; introduce doua sau mai multe propozitzii sau partzi de propozitzie care exprima o alternativa) 1. (In corelatzie cu sine insushi) Sau. Mai barbate... alegetzi una din doua: ori merg eu de undeam venit ori alungatzi copiii de la casa. RETEGANUL P. I 43. Nu shtiu cum sa facut k ori chersinul a crapat ori cumatrul a stranutat. CREANGA P. 24. Voi merge ori cu voia ori fara voia voastra. NEGRUZZI S. I 139. Ori cu el sa ma iubesc Ori de nu ma prapadesc. JARNÍKBIRSEANU D. 35. ◊ (Ashezat numai in fatza celei dea doua alternative) Mindrul soare straluci deodata Ori in prag frumoasa. Irina sarata! IOSIF P. 58. Dar acu vei vrea cu oaste shi razboi k sa ne certzi Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale. EMINESCU O. I 146. ♦ In propozitzii interogative cind se repeta intrebarea in forma negativa) Hai ce zici te insori ori ba? CREANGA P. 161. Oare sa se insoare ori sa nu se insoare? NEGRUZZI S. I 71. 2. (Dupa o regenta uneori in corelatzie cu «fie k» «sau» leaga doua propozitzii subordonate opuse) Tot nimic eu nu voi shti Fie can senin ori nouri va sta soarele ori luna Fie k va da zapada ori k iarba vanverzi. VLAHUTZA O. A. I 43. II. (Cu functziune copulativa introduce doua sau mai multe propozitzii exprimind alternative fara obligatzia de a alege una singura) Poate sa ne ajunga cineva din urma ori sa ne intimpine cineva dinainte. CREANGA P. 126. TZii tu minte citen lumeai auzit... Prea putzin. De ici de colo de imagineo fishie Vreo umbra de gindire ori un petic de hirtie. EMINESCU O. I 134. Ce catzi tu la noi in munte? Lancen coaste bardan frunte Ori un plumb vrajit in piept...? ALECSANDRI P. II 23. Varianta: or (DELAVRANCEA S. 217 ODOBESCU S. I 232) conj.