SA conj. I. (K semn al conjunctivului) Sa fii cuminte. II. (Semn al conjunctivului shi in acelashi timp conjunctzie subordonatoare) 1. (Introduce o propozitzie subiectiva) E bine sa pleci. 2. (Introduce o propozitzie predicativa) Pare sa fie un om cumsecade. 3. (Introduce o propozitzie atributiva) Nui mandra sami fie draga. 4. (Introduce o propozitzie completiva directa sau indirecta) Puteam chiar sa nu mai fiu acuma. 5. (Introduce o propozitzie finala) A ieshit sai intampine. 6. (Introduce o propozitzie consecutiva) Am ras sa leshin. 7. (Introduce o propozitzie conditzionala) Ar fi fost prins sa nu fi fugit. III. (In loc. conj.) Macar sa... (introduce o propozitzie concesiva) Nu ma duc macar sa ma omori. Numai sa... (introduce o propozitzie conditzionata) Itzi poate fi de folos numai sa vrea. Pana sa... (introduce o propozitzie temporala) Pana sa ajunga el fata ajunsese acasa. Pentru k sa... = a) (introduce o propozitzie finala) Invatz temeinic pentru k sa reushesc la examen; b) (cu valoare copulativa) A plecat multzumit pentru k sa se intoarca peste o ora din nou nedumerit. Fara sa... = a) (introduce o propozitzie modala) A plecat fara sa verse o lacrima; b) (introduce o propozitzie concesiva) Fara sami fi spus cineva am banuit adevarul. Lat. si.

sa c [At: CORESI EV. 47 / V: (inv) se / E: ml si] Exprima: 1 Enuntzarea posibilitatzii realizarii unei stari unei actziuni etc. independent de actualizarea formala a faptului cu care se afla in legatura Sa auzim propunerea. 2 Precedat explicit sau implicit de „k” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. enuntzata k dezvoltare explicativa precizand la ce se refera exprimarea formala a unui act de declaratzie de vointza de indemn etc. Il sfatui sa se duca la intalnire. 3 Precedat explicit sau implicit de „pentru k” ori explicit de „k” precedat subintzeles de „pentru” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. enuntzata k dezvoltare explicativa precizand finalitatea care justifica un anumit fapt A venit sa controleze instalatzia. 4 Precedat explicit de „in loc k” ori de „in loc” urmat subintzeles de „k” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. enuntzata k dezvoltare explicativa precizand ce se anuleaza sau este anulabil prin petrecerea in schimb a unui alt fapt evaluat k opus contrar etc in conjunctura data In loc sa citeasca se plimba. 5 Precedat de „decat” comparativ posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. enuntzata k dezvoltare explicativa precizand ce nu este indicat sau acceptat prin confruntare cu un fapt evaluat k preferabil in conjunctura data Decat sa te vad asha mai bine plec. 6 Precedat de „decat” restrictiv posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. enuntzata k dezvoltare explicativa precizand ce se manifesta in exclusivitate adesea cu valoare de exceptzie intro conjunctura in care actualizarea unei alte probabilitatzi este negata Nai decat sa plangi. 7 Posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. in contexte in care este enuntzata k dezvoltare explicativa precizata retrospectiv Era bine sa fi venit. 8 (Inv) Presupunerea realizarii unei stari unei actziuni etc. Si: daca Spunemi sa eshti tu ramlean. 9 Precedat explicit sau implicit de „chiar” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. presupusa k ipoteza argumentativa menita reliefarii faptului k in ciuda existentzei unor conditzii necesare pentru ceva acestea nu vor atrage efectul scontat Sa fi fost shi eu acolo tot se intampla asta. 10 Precedat explicit sau implicit de „pentru k” ori de „k” precedat subintzeles de „pentru” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. presupusa k deductzie logica din existentza unui fapt indicat k premisa justificativa Nu are suficiente motive sal pedepseasca. 11 Precedat explicit sau implicit de „incat” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. este presupusa k rezultat necesar al conditziilor particulare care le prezinta un anumit fapt Nu sunt asha de rau incat sa te cert. 12 Precedat explicit sau implicit de „de” posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. presupusa k urmare a influentzei exercitate de un anumit fapt Era frumoasa sa nutzi crezi ochilor. 13 Posibilitatea realizarii unei stari unei actziuni etc. in contexte in care este presupusa retrospectiv k urmare a unui fapt Se strecurase fara sal fi vazut cineva.

SA conj. I. (K semn al conjunctivului) Sa fii cuminte. II. (Semn al conjunctivului shi in acelashi timp conjunctzie subordonatoare) 1. (Introduce o propozitzie subiectiva) E bine sa pleci. 2. (Introduce o propozitzie predicativa) Pare sa fie un om cumsecade. 3. (Introduce o propozitzie atributiva) Nui mandra sami fie draga. 4. (Introduce o propozitzie completiva directa sau indirecta) Puteam chiar sa nu mai fiu acuma. 5. (Introduce o propozitzie finala) A ieshit sai intampine. 6. (Introduce o propozitzie consecutiva) Am ras sa leshin. 7. (Introduce o propozitzie conditzionala) Ar fi fost prins sa nu fi fugit. III. (In loc. conj.) Macar sa... (introduce o propozitzie concesiva) Nu ma duc macar sa ma omori. Numai sa... (introduce o propozitzie conditzionata) Itzi poate fi de folos numai sa vrea. Pana sa... (introduce o propozitzie temporala) Pana sa ajunga el fata ajunsese acasa. Pentru k sa... = a) (introduce o propozitzie finala) Invatz temeinic pentru k sa reushesc la examen; b) (cu valoare copulativa) A plecat multzumit pentru k sa se intoarca peste o ora din nou nedumerit. Fara sa... = a) (introduce o propozitzie modala) A plecat fara sa verse o lacrima; b) (introduce o propozitzie concesiva) Fara sami fi spus cineva am banuit adevarul. Lat. si.

SA conj. I. (Semn al conjunctivului) TZie drumundelungat SHii noapte. De nai gazdan sat Sa vii sa dormi la noi. COSHBUC P. I 230. Unde sa se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde sa scoata ea un cuvint de pira sau de zizanie? Unde sa calce ea cuvintul bucataresei shi sa se amestece in becisniciile celorlaltzi? ISPIRESCU L. 309. Bun lucru bade cu plugul! Sa traieshti mindra cu prinzul! JARNÍKBIRSEANU D. 379. ♦ (K semn al conjunctivului in alcatuirea formelor familiare shi populare de viitor) Daca tzara o sa se ridice k acum citziva ani fara legatura de la om la om fara legatura de la sat la sat fara conducere shi fara plan o sa se intimple la fel. STANCU D. 286. Cred k ai sa izbuteshti. ISPIRESCU L. 5. Acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. SHtiu cai sami pui inainte prieteshugul cel mare. CONACHI P. 86. II. (Semn al conjunctivului shi in acelashi timp conjunctzie subordonatoare) 1. (Introduce o propozitzie subiectiva dupa verbe shi expresii impersonale) Imi vine greu sal ascult shimi vine shi mai greu sa nul ascult. STANCU D. 355. Mai bine sa te ia pe tine dracul de o mie de ori decit sa ramiie vulpea fara coada. ODOBESCU S. III 47. Ashami vine citeodata Sa ma sui la muntzi cu piatra... Ashami vine uneori Sa ma sui la muntzi cu flori. JARNÍKBIRSEANU D. 201. ◊ (Precedat de «k») Nu e bine k omul sa fie singur. 2. (Introduce o propozitzie predicativa) Pare sa fie om de intzeles. Seamana sa fie om cumsecade. A ajuns sa moara de foame. 3. (Introduce o propozitzie atributiva) Tata a venit vremea sami dai ceea ce miai fagaduit. ISPIRESCU L. 2. Pe Murash shi pe Cimpie Nui mindra sami placa mie Pe Murash shi pe Tirnava Nui mindra sami fie draga. JARNÍKBIRSEANU D. 24. 4. (Introduce o propozitzie completiva directa sau indirecta) Cea facut mosh Gheorghe? A vrut sashi ia inapoi pamintul shi de la un vecin shi de la celalalt. MIHALE O. 121. Puteam chiar sa nu mai fiu acuma. SADOVEANU O. II 231. Urmarind pe ceruri limpezi cum pluteshteo ciocirlie Tu ai vrea sa spui sa duca catre dinsul o solie Dar ea zboara. EMINESCU O. I 82. Eu nu itzi cei in parte nimica pentru mine: Soartami cu a multzimii ash vrea sa o unesc. ALEXANDRESCU M. 6. Poruncitumia mindra Pe un pui de rindunea Sa ma duc pina la ea. JARNÍKBIRSEANU D. 132. ◊ (Precedat de «k») Sa iertatzi boieri k nunta so pornim shi noi alaturi. EMINESCU O. I 87. Destul boieri! [zise Lapushneanul] Intoarcetziva shi spunetzi celui ce vau trimis k sa se fereasca sa nu dau peste el. NEGRUZZI S. I 140. 5. (Introduce o propozitzie finala) [Neagu] se intoarse sa controleze cirma. BART E. 397. Unchiashul... a ieshit sai intimpine. ISPIRESCU L. 1. In aerul noptzii FatFrumos ishi spala fatza in baia de lacrimi apoi invalinduse in mantaua ce io tzasusa din raze de luna se culca sa doarma in patul de flori. EMINESCU N. 29. Oltule Oltetzule Secatziar piraiele Sa creasca dudaiele Sa trec cu picioarele. ALECSANDRI P. P. 284. ◊ (Precedat de «k») Se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari... k sashi aleaga unul. ISPIRESCU L. 3. [Lupul] unge totzi paretzii cu singe k sa faca shi mai mult in ciuda caprei. CREANGA P. 25. Tot orashul Chishinaului se adunase k sa priveasca alergarea de cai. NEGRUZZI S. I 35. Frunza verde maracine Duma bade shi pe mine Unde mergi in tzari straine; Fama peanan clopul tau K sa te umbresc mereu. JARNÍKBIRSEANU D. 63. ◊ (Precedat de «cum»; neobishnuit) Ishi va pune toate puterile cum sashi sfirsheasca slujba. ISPIRESCU L. 14. 6. (Introduce o propozitzie consecutiva) Cam pe la amiaza deodata sa schimbat vremea cea frumoasa intro vijelie cumplita sa rastoarne brazii la pamint nu altaceva. CREANGA A. 30. Sau facut k ceara alba fatza rosha k un mar SHi atita de subtzire sa o tai cun fir de par. EMINESCU O. I 82. ◊ (Precedat de «de») Se rapezi... de sal faca mici farimi. ISPIRESCU L. 17. Un drag de copilash de sal vezi shi sa nul mai uitzi. id. ib. 41. ◊ (Precedat de «k») E prea frumos k sa fie adevarat. 7. (Introducind o propozitzie conditzionala echivaleaza cu «daca» urmat de optativ) Sa fi dat mii de mii de lei nu gaseai fir de mac printre nasip sau fir de nasip printre mac. CREANGA P. 264. Fugarul Bogdan ar fi fost extradat sa nu fi fugit din Polonia. HASDEU I. V. 24. Padurice deasa eshti Mindra mea departe eshti; Dar sa shtiu k teash vedea Paduricea oash taia. JARNÍKBIRSEANU D. 128. Ducemash sa am putere. id. ib. 48. III. (In loc. conj.) Macar sa (introduce o propozitzie concesiva). Trebile care tzi leoi face eu nu lea face altul macar sa fie cu stea in frunte. CREANGA P. 152. Nu ma duc mama; nu ma duc la Socola macar sa ma omori. id. A. 119. Numai sa (introduce o propozitzie conditzionala). Itzi poate fi de folos numai sa vrea. DELAVRANCEA V. V. 219. Pina sa (introduce o propozitzie temporala). Pina sa ajunga el craiul pe de alta parte shi ajunsese acasa. CREANGA P. 186. In loc sa v. loc. (Sa) nu (care) cumva sa v. cumva. Pentru k sa = a) introduce propozitzii finale. Nu era ziua in care... sa nu fi mers macar de zece ori la straturi pentru k sa vada daca nu erau rasarite semintzele. SLAVICI N. I 22; b) are valoare copulativa. A plecat multzumit pentru k sa se intoarca peste o ora din nou nedumerit. Fara sa = a) introduce propozitzii modale. Gingasha copila ceti ravashul... fara sa verse macar o lacrima. NEGRUZZI S. I 25; b) introduce propozitzii concesive. Fara sami fi spus cineva am banuit adevarul.

SA conj. 1) (semn al conjunctivului) Sa mergem. 2) (introduce mai multe tipuri de propozitzii: subiective predicative atributive completive finale etc.) Trebuie sa plec. Pare sa fie om cumsecade. E cazul sa incepem lucrul. Ma rugat sal vizitez. A ieshit sal intampine. 3) (in locutziuni conjunctzionale) Pana sa. Numai sa. Fara sa. /<lat. si

sa conj. 1. exprima o conditziune o presupunere: sa am tziash da; 2. serva a forma conjunctivul: nu shtiu ce sa fac; 3. indica un ordin un scop (subintzeles k): spunei sa plece ochi avetzi sa vedetzi; 4. inlocuieshte infinitivul (disparut in graiul popular): nu shtie sa scrie. [Vechiurom. sa daca = lat. SI].

1) sa din maĭ vechĭu se (lat. sê. V. sine). 1. pron. refl. de pers. III: se preface k e bolnav. 2. pron. impersonal: nu se vede nimic. In limba vorbita nu se zice astazĭ de cit sa. Asta se vede shi maĭ bine in eliziune: s’a dus (k m’a dus). Daca s’ar zice se cum se zicea pina in sec. 17 nu s’ar maĭ face eliziune ci contractziune shi atuncĭ s’ar zice sea dus (k tea dus) cum se zicea pina in sec. 17. Literatura noŭa la reluat pe se.

2) sa conj. (din maĭ vechĭu se [Ap. Vor.] lat. si pop. se daca; it. vfr. pv. pg. se. Cp. cu vecin din vicinus). Daca (Vechĭ). Exprima o conditziune saŭ o presupunere in propozitziunĭ subordonate: sa fi shtiut ash fi plecat. Serveshte la formarea conjunctivuluĭ: shtie ce sa faca. Arata un ordin: a poruncit sa plecam. Arata un scop shi poate fi precedat shi de k: Ma uĭt (k) sa vad. De ce te uitzĭ? K sa vad. Inlocuieshte infinitivu (care aproape a disparut din limba populara shi familiara): shtie sa’noate shtie sa scrie (in nord shtie a’nota saŭ shtie’nota shtie a scrie saŭ shtie scrie).

se² c vz sa

s’ eliziune ild. sa (pron. shi conj.): nu s’aude s’auda cind iĭ spun!

1) se pron. V. sa 1.

2) se conj. V. sa 2.

+sa¹ component al viit. (Am sa plec. O sa plec.)

+sa² marca a conj. (Sa piei din ochii mei! Nu are cine sa vina.)

sa conjctz. (in tempo rapid s: sadun)

sa conjctz. (in tempo rapid shi s + cuvant incepator cu vocala: sadun)

!k (...) sa conjctz.

in loc sa loc. conjctz.

*macár sa adv. + conjctz.

*pana sa loc. conjctz.

!péntru k... sa loc. conjctz. (pentru k el sa intzeleaga)

s² conjctz. v. sa

so¹ conjctz. + pr. (so duca)

k sa conjctz.

in loc sa loc. conjctz.

péntru k sa loc. conjctz.

pentru k sa

SA conj. de shi. (Stai ~ ma ashteptzi.)

SA conj. de shi. (Stai ~ ma ashteptzi.)

sa conj. 1. (Inv.) Daca (functzie conditzionala); sa eshti tu (Coresi). 2. Pentru a (indica finalitatea) undei mitza sa ne vada? (Alecsandri). 3. Semn al conjunctivului. Mr. megl. sa si istr. se. Lat. sῑ (Pushcariu 1491; Tiktin; V. Grecu Arhivele Olteniei IV 18). Cu al doilea sens se poate substitui prin k sa. Functzia conditzionala a disparut in sec. XVII. Cf. sava.