SA conj. I. (Semn al conjunctivului) TZie drumundelungat SHii noapte. De nai gazdan sat Sa vii sa dormi la noi. COSHBUC P. I 230. Unde sa se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde sa scoata ea un cuvint de pira sau de zizanie? Unde sa calce ea cuvintul bucataresei shi sa se amestece in becisniciile celorlaltzi? ISPIRESCU L. 309. Bun lucru bade cu plugul! Sa traieshti mindra cu prinzul! JARNÍKBIRSEANU D. 379. ♦ (K semn al conjunctivului in alcatuirea formelor familiare shi populare de viitor) Daca tzara o sa se ridice k acum citziva ani fara legatura de la om la om fara legatura de la sat la sat fara conducere shi fara plan o sa se intimple la fel. STANCU D. 286. Cred k ai sa izbuteshti. ISPIRESCU L. 5. Acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. SHtiu cai sami pui inainte prieteshugul cel mare. CONACHI P. 86. II. (Semn al conjunctivului shi in acelashi timp conjunctzie subordonatoare) 1. (Introduce o propozitzie subiectiva dupa verbe shi expresii impersonale) Imi vine greu sal ascult shimi vine shi mai greu sa nul ascult. STANCU D. 355. Mai bine sa te ia pe tine dracul de o mie de ori decit sa ramiie vulpea fara coada. ODOBESCU S. III 47. Ashami vine citeodata Sa ma sui la muntzi cu piatra... Ashami vine uneori Sa ma sui la muntzi cu flori. JARNÍKBIRSEANU D. 201. ◊ (Precedat de «k») Nu e bine k omul sa fie singur. 2. (Introduce o propozitzie predicativa) Pare sa fie om de intzeles. Seamana sa fie om cumsecade. A ajuns sa moara de foame. 3. (Introduce o propozitzie atributiva) Tata a venit vremea sami dai ceea ce miai fagaduit. ISPIRESCU L. 2. Pe Murash shi pe Cimpie Nui mindra sami placa mie Pe Murash shi pe Tirnava Nui mindra sami fie draga. JARNÍKBIRSEANU D. 24. 4. (Introduce o propozitzie completiva directa sau indirecta) Cea facut mosh Gheorghe? A vrut sashi ia inapoi pamintul shi de la un vecin shi de la celalalt. MIHALE O. 121. Puteam chiar sa nu mai fiu acuma. SADOVEANU O. II 231. Urmarind pe ceruri limpezi cum pluteshteo ciocirlie Tu ai vrea sa spui sa duca catre dinsul o solie Dar ea zboara. EMINESCU O. I 82. Eu nu itzi cei in parte nimica pentru mine: Soartami cu a multzimii ash vrea sa o unesc. ALEXANDRESCU M. 6. Poruncitumia mindra Pe un pui de rindunea Sa ma duc pina la ea. JARNÍKBIRSEANU D. 132. ◊ (Precedat de «k») Sa iertatzi boieri k nunta so pornim shi noi alaturi. EMINESCU O. I 87. Destul boieri! [zise Lapushneanul] Intoarcetziva shi spunetzi celui ce vau trimis k sa se fereasca sa nu dau peste el. NEGRUZZI S. I 140. 5. (Introduce o propozitzie finala) [Neagu] se intoarse sa controleze cirma. BART E. 397. Unchiashul... a ieshit sai intimpine. ISPIRESCU L. 1. In aerul noptzii FatFrumos ishi spala fatza in baia de lacrimi apoi invalinduse in mantaua ce io tzasusa din raze de luna se culca sa doarma in patul de flori. EMINESCU N. 29. Oltule Oltetzule Secatziar piraiele Sa creasca dudaiele Sa trec cu picioarele. ALECSANDRI P. P. 284. ◊ (Precedat de «k») Se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari... k sashi aleaga unul. ISPIRESCU L. 3. [Lupul] unge totzi paretzii cu singe k sa faca shi mai mult in ciuda caprei. CREANGA P. 25. Tot orashul Chishinaului se adunase k sa priveasca alergarea de cai. NEGRUZZI S. I 35. Frunza verde maracine Duma bade shi pe mine Unde mergi in tzari straine; Fama peanan clopul tau K sa te umbresc mereu. JARNÍKBIRSEANU D. 63. ◊ (Precedat de «cum»; neobishnuit) Ishi va pune toate puterile cum sashi sfirsheasca slujba. ISPIRESCU L. 14. 6. (Introduce o propozitzie consecutiva) Cam pe la amiaza deodata sa schimbat vremea cea frumoasa intro vijelie cumplita sa rastoarne brazii la pamint nu altaceva. CREANGA A. 30. Sau facut k ceara alba fatza rosha k un mar SHi atita de subtzire sa o tai cun fir de par. EMINESCU O. I 82. ◊ (Precedat de «de») Se rapezi... de sal faca mici farimi. ISPIRESCU L. 17. Un drag de copilash de sal vezi shi sa nul mai uitzi. id. ib. 41. ◊ (Precedat de «k») E prea frumos k sa fie adevarat. 7. (Introducind o propozitzie conditzionala echivaleaza cu «daca» urmat de optativ) Sa fi dat mii de mii de lei nu gaseai fir de mac printre nasip sau fir de nasip printre mac. CREANGA P. 264. Fugarul Bogdan ar fi fost extradat sa nu fi fugit din Polonia. HASDEU I. V. 24. Padurice deasa eshti Mindra mea departe eshti; Dar sa shtiu k teash vedea Paduricea oash taia. JARNÍKBIRSEANU D. 128. Ducemash sa am putere. id. ib. 48. III. (In loc. conj.) Macar sa (introduce o propozitzie concesiva). Trebile care tzi leoi face eu nu lea face altul macar sa fie cu stea in frunte. CREANGA P. 152. Nu ma duc mama; nu ma duc la Socola macar sa ma omori. id. A. 119. Numai sa (introduce o propozitzie conditzionala). Itzi poate fi de folos numai sa vrea. DELAVRANCEA V. V. 219. Pina sa (introduce o propozitzie temporala). Pina sa ajunga el craiul pe de alta parte shi ajunsese acasa. CREANGA P. 186. In loc sa v. loc. (Sa) nu (care) cumva sa v. cumva. Pentru k sa = a) introduce propozitzii finale. Nu era ziua in care... sa nu fi mers macar de zece ori la straturi pentru k sa vada daca nu erau rasarite semintzele. SLAVICI N. I 22; b) are valoare copulativa. A plecat multzumit pentru k sa se intoarca peste o ora din nou nedumerit. Fara sa = a) introduce propozitzii modale. Gingasha copila ceti ravashul... fara sa verse macar o lacrima. NEGRUZZI S. I 25; b) introduce propozitzii concesive. Fara sami fi spus cineva am banuit adevarul.