rotunji [At: LB / V: nzi (reg) rantuzi rat~ ratunza ratunzi rantunza / Pzi: ~jesc / E: rotund] 1 vt A da forma rotunda (1) 2 vt (Reg; ie) A o rat~ cu cineva A hotari ceva (cu cineva) 3 vt (Reg; ie) A io rat~ (cuiva) Ai vorbi deschis. 4 vt A intregi o regiune un teren etc. in asha fel incat linia de hotar sa fie cat mai putzin sinuoasa. 5 vr A se forma (2). 67 vrt (Rar) A (se) contura in forme rotunjite (1). 9 vtr A (se) ingrasha. 1011 vtr A (se) completa (12). 1213 vtr (Cu sens cantitativ) A spori. 14 vt A elimina fractziunile unui numar ale unei sume etc. 15 vt A completa pana la o suma rotunda (8). 16 vt (Reg) A scurta. 1718 vtr (Fig) A scoate sunete sau a pronuntza cuvinte in mod melodios.

ROTUNJÍ rotunjesc vb. IV. 1. Tranz. (SHi in forma rotunzi) A face rotund a da unui lucru forma rotunda. In citeva ore a pus un strat de nisip sa se curetze apa a rotunjit fintina shi a terminat. PREDA I. 159. Cind ia o bucata de lut o rotunjeshte shi o azvirle cu putere in tipar. BOGZA C. O. 220. SHi rotunjindushi gura pe o pronuntzie afectata declamatoare ishi ineca vorbele... intrun ris artificial. VLAHUTZA O. A. III 59. ♦ A fixa hotarul unei regiuni in asha fel incit linia hotarului sa fie cit mai putzin sinuoasa a intregi a mari suprafatza regiunii respective. (Refl. pas.) Cea mai de pe urma modificare in intinderea judetzului a fost facuta in domnia lui Mihai Sturza cind sa rotunzit judetzele. I. IONESCU D. 9. ◊ Fig. Spune... k spatarul Dragomir SHia vazut de datorie patruzeci de ani in shir; K hotarele domniei sint de spadai rotunjite SHi k orice biruintze sint pe trupui rabojite. DAVILA V. V. 157. ♦ Refl. Fig. A se asheza roata. Fruntea flacailor hotarashte la care circiuma sa se rotunjeasca hora. STANCU D. 169. Au mai sosit cu macinish shi altzi gospodari. Sa rotunzit sfat subt shopru. SADOVEANU M. C. 157. 2. Refl. A se ingrasha a se implini. Sa rotunjit la obraji. 3. Tranz. A completa. (Fig.) Nu ma pot totushi despartzi de dvoastra fara a adauga o simpla propozitzie menita a rotunzi contzinutul celei de mai sus. HOGASH DR. II 192. ♦ (Cu privire la sume de bani la avere etc.) A intregi a mari. SHishi mai rotunjeshte starea shi cu plocoane shi cu mina de lucru care no plateshte de la unii intrun fel de la altzii intraltul. PAS Z. I 155. ◊ Refl. Banul umbla. Trecea de la unul la altul dintrun buzunar intro tejghea de acolo era bagat in alta afacere creshtea se rotunjea. PAS Z. II 229. ♦ (Cu privire la sume numere cantitatzi etc.) A elimina subdiviziunile fractziunile; a face intreg. Variante: ratunjí (DELAVRANCEA A. 59) (Mold.) rotunzi vb. IV.

A ROTUNJÍ ~ésc tranz. 1) (linii numere coltzuri etc.) A face sa fie rotund. 2) fig. (averi sume etc.) A face mai mare; a spori; a mari; a majora. 3) A face sa se rotunjeasca. /Din rotund

A SE ROTUNJÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) rotund. 2) fig. (despre persoane) A se face mai plin mai gras; a se ingrasha; a se implini. ~ la fatza. /Din rotund

rotunjì v. 1. a (se) face rotund; 2. fig. a intinde: ashi rotunji moshiile; 3. a da armonie: a rotunji o fraza.

rotunzi v vz rotunji

ratunzésc v. tr. (d. ratund). Fac ratund: a ratunzi un disc de hirtie. Fig. Maresc astupind golurile: atzĭ ratunzi proprietatzile moshia. Suprim fractziunile: a ratunzi o suma. Infrumusetzez: a ratunzi o fraza. In vest shi jésc (k veshtejesc fatza de zesc).

rotunjí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rotunjésc imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sa rotunjeásca

rotunjí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rotunjésc imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. rotunjeásca

rotunji (conj. rotunjeasca)

rotunjesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp.

ROTUNJÍ vb. 1. (reg.) a ratunde. (Ashi ~ barba.) 2. v. ingrasha. 3. v. mari. 4. v. completa.

ROTUNJI vb. 1. (reg.) a ratunde. (Ashi ~ barba.) 2. a (se) implini a (se) ingrasha (reg.) a (se) incala (prin Ban.) a (se) incarna. (Sa ~ bine la trup.) 3. a mari a spori. (SHia ~ averea.) 4. a completa a implini a intregi (livr.) a complini (inv. shl reg.) a plini (inv.) a incheia. (A ~ pina la suma de...)