REVOLÚTZIE revolutzii s. f. I. 1. Schimbare fundamentala a valorilor a institutziilor politice a structurii sociale a conducatorilor shi ideologiilor unei societatzi. 2. (Pop.) Rascoala revolta. 3. Fig. Schimbare transformare radicala intrun anumit domeniu. ◊ Revolutzie industriala = procesul inlocuirii radicale a productziei manufacturiere (manuale) cu productzia bazata pe mashini. II. 1. Mishcare periodica continua a unui corp avand k traiectorie o curba inchisa. ◊ Perioada de revolutzie = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge intreaga sa orbita. 2. (Geom.) Mishcare de rotatzie a unui corp in jurul unei drepte fixe. ♦ (Mec.) Rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei sale. [Var.: (inv.) revolutziune s. f.] Din fr. révolution lat. revolutio onis germ. Revolution.

revolutzie sf [At: LEON ASACHI B. 72/10 / V: (inv) ~iune (ivr) razv~ ~latzie rivolutzie rivul~ / Pl: i / E: lat revolutio onis ger Revolution fr révolution] 1 (SHis ~ sociala) Proces de transformare prin care se realizeaza inlocuirea unui anumit mod de organizare economica sociala politica etc. cu o alta forma de organizare. 2 Mishcare colectiva organizata care are k scop cucerirea puterii politice intrun stat Si: insurectzie. 3 (Pop) Rascoala (1). 4 (Fig) Schimbare transformare radicala (intr un anumit domeniu). 5 Schimbare geologica a scoartzei terestre. 6 (Ast; shis mishcare de ~) Mishcare periodica a unui corp ceresc care parcurge o traiectorie inchisa o orbita. 7 (Ivr) Mishcare de rotatzie a unui corp ceresc imprejurul axei sale. 8 (Gmt) Mishcare de rotatzie a unei figuri imprejurul unei axe. 9 (D. suprafetze sau corpuri geometrice; ila) De ~ Care este generat prin rotatzia unei drepte a unei curbe sau a unei figuri geometrice in jurul unei drepte fixe. 10 (Fiz) Mishcare a unui corp care parcurge o curba inchisa. 11 Rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei sale. 12 (Sil) Perioada de timp de la nashterea unei paduri pana la exploatare.

REVOLÚTZIE revolutzii s. f. I. 1. (Fil.) Ansamblul transformarilor calitative profunde care cuprind fie un sistem in intregime fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. 2. Schimbare brusca shi de obicei violenta a structurilor sociale economice shi politice ale unui regim dat. 3. (Pop.) Rascoala revolta. 4. Fig. Schimbare transformare radicala intrun anumit domeniu. ◊ Revolutzie industriala = procesul inlocuirii radicale a productziei manufacturiere (manuale) cu productzia bazata pe mashini. II. 1. Mishcare periodica continua a unui corp avand k traiectorie o curba inchisa. ◊ Perioada de revolutzie = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge intreaga sa orbita. 2. (Geom.) Mishcare de rotatzie a unui corp in jurul unei drepte fixe. ♦ (Mec.) Rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei sale. [Var.: (inv.) revolutziúne s. f.] Din fr. révolution lat. revolutio onis germ. Revolution.

REVOLÚTZIE revolutzii s. f. I. 1. (Fil.) Schimbare de obicei brusca shi prin salt a unui fenomen care trece de la o stare calitativa veche la o stare calitativa noua superioara. 2. (Urmat de determinari care arata caracterul mishcarii) Schimbare radicala shi de obicei brusca pashnica sau violenta in raporturile economice sociale shi politice ale unei societatzi shi care consta in sfarimarea vechilor relatzii de productzie shi instaurarea unor relatzii de productzie noi corespunzatoare nivelului de dezvoltare a fortzelor de productzie precum shi in trecerea puterii de stat din miinile vechii clase dominante exploatatoare shi decadente in miinile unei noi clase progresiste. Revolutzia bolshevica a transformat Rusia dintro temnitza a popoarelor intro unitate fratzeasca. SADOVEANU E. 192. ◊ Revolutzie burgheza = revolutzie care lupta pentru desfiintzarea relatziilor feudale fara depashirea cadrului orinduirii capitaliste. Revolutzie proletara (sau socialista) = revolutzie in care proletariatul sub conducerea partidului sau marxist shi in aliantza cu elementele semiproletare de la orashe shi sate zdrobeshte burghezia instaurind dictatura proletara. Revolutzia socialista nu este un singur act nu este o singura batalie pe un singur front ci o intreaga epoca de ascutzite conflicte de clasa un shir indelungat de batalii pe toate fronturile. LENIN O. XXII 139. 3. (Popular) Rascoala revolta. Sa iscat revolutzie in toata tzara. Au fost shi mai demult rascoale. STANCU D. 126. Acolo e cuibul revolutziei shi deacolo au pornit toate. REBREANU R. II 223. 4. Fig. Schimbare transformare radicala intrun anumit domeniu. Revolutzia tehnica a adus progresul modern al metodelor de productzie mecanizata. ◊ Revolutzie culturala = actziune intreprinsa shi infaptuita de clasa muncitoare in conditziile create de instaurarea dictaturii proletariatului shi ridicarii nivelului de trai al maselor avind drept scop crearea unei culturi corespunzatoare relatziilor socialiste de productzie shi raspindirea ei in mase cit mai largi. Revolutzia culturala in tzara noastra are k efect o creshtere uriasha a cererii de tiparituri. CONTEMPORANUL S. II 1956 nr. 483 1/3. II. 1. (Astron.) Mishcare periodica a unui corp ceresc care parcurge o traiectorie inchisa o orbita. ◊ Perioada de revolutzie = timpul necesar unui corp (ceresc) k sa parcurga intreaga sa orbita. 2. (Geom.) Mishcare de rotatzie a unui corp in jurul unei drepte fixe. ♦ (Mec.) Rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei. Varianta: (invechit) revolutziúne (GHEREA ST. CR. II 215) s. f.

REVOLÚTZIE s.f. I. 1. Schimbare brusca prin salt a unui fenomen care trece de la o stare calitativa veche la o stare calitativa noua superioara. 2. Transformare radicala in raporturile socialeconomice shi politice ale unei societatzi shi care consta in trecerea puterii politice din mainile vechii clase dominante in mainile unei clase noi precum shi in sfaramarea vechilor relatzii de productzie shi instaurarea unor relatzii de productzie noi corespunzatoare nivelului de dezvoltare a fortzelor de productzie. 3. (Fig.) Schimbare profunda radicala intrun anumit domeniu; transformare brusca shi totala. ♦ (In ideologia marxista) Revolutzie culturala = parte componenta a revolutziei socialiste cuprinzand schimbarile care aceasta le aduce in planul moralspiritual. II. 1. Mishcare periodica a unui corp ceresc; timpul in care un corp ceresc parcurge intreaga sa orbita. 2. (Geom.) Mishcare de rotatzie a unui corp in jurul unei drepte fixe. 3. Schimbare geologica a scoartzei terestre. 4. (Fiz.) Mishcare a unui corp care parcurge o curba fixa. ♦ Mishcare de rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei sale. [Gen. iei. / cf. fr. révolution lat. revolutio].

REVOLÚTZIE s. f. I. 1. (fil.) etapa a dezvoltarii in care au loc transformari calitative profunde schimbari radicale esentziale orientate de la inferior la superior de la vechi la nou asigurand realizarea progresului intrun ritm rapid. ♦ ~ sociala = actziune sociala de transformare radicala calitativa a societatzii prin care se realizeaza trecerea de la o formatziune inferioara la alta superioara; ~ culturala = proces de transformare radicala in domeniul ideologiei shi culturii care insotzeshte o revolutzie sociala. 2. ~ industriala = proces complex de transformare calitativa a bazei tehnice a productziei; ~ tehnicoshtiintzifica = proces contemporan care determina schimbari radicale in domeniul fortzelor de productzie prin dezvoltarea accelerata a shtiintzei shi tehnicii prin perfectzionarea proceselor tehnologice. 3. (fig.) schimbare profunda radicala intrun anumit domeniu; transformare brusca shi totala. II. 1. mishcare de rotatzie a unui corp ceresc in jurul altuia. 2. (mat.) mishcare de rotatzie a unui corp in jurul unei drepte fixe. 3. schimbare geologica a scoartzei terestre. 4. (fiz.) mishcare a unui corp care parcurge o curba fixa. ◊ mishcare de rotatzie completa a unei rotzi in jurul osiei sale. (< fr. révolution lat. revolutio germ. Revolution)

REVOLÚTZIE¹ ~i f. 1) Etapa a dezvoltarii in care se produc transformari sociale profunde in toate domeniile vietzii. 2) filoz. Actziune organizata shi condusa de o clasa progresista (care antreneaza la lupta masele populare) avand adesea k rezultat o schimbare radicala a vietzii economice sociale shi politice. 3) Schimbare radicala intrun domeniu de activitate (in shtiintza tehnica arta etc.). [G.D. revolutziei; Sil. tzie] /<fr. révolution lat. revolutio ~onis germ. Revolution

REVOLÚTZIE² ~i f. 1) astr. Mishcare completa de rotatzie a unui corp ceresc in jurul altui corp ceresc. ◊ Perioada de ~ timp necesar unui corp ceresc pentru a parcurge intreaga sa orbita. 2) geom. Mishcare de rotatzie a unui corp care parcurge o curba inchisa. 3) tehn. Mishcare completa a unui corp in jurul axei sale. [G.D. revolutziei; Sil. tzie] /<fr. révolution lat. revolutio ~onis germ. Revolution

revolutziune sf vz revolutzie

revolutzi(un)e f. 1. mishcare circulara completa: Pamantul ishi face revolutziunea sa in jurul soarelui in 365 de zile shi 6 ore; 2. se zice de schimbarile geologice ale globului; 3. schimbare brusca in arte in opiniuni in afacerile lumii; 4. se zice in special de o schimbare violenta in guvernul sau ashezamintele unui Stat. V. Nume proprii.

Revolutziune f. Revolutziunile cele mai cunoscute: Revolutziunea engleza inceputa in 1642 marcata prin executziunea lui Carol I (1649) shi care aduse alungarea definitiva a Stuartzilor (1688) shi ashezarea primului rege constitutzional in persoana lui Guilom III; Revolutziunea ardeleana din 1783 sub Horia shi Closhca pentru desfiintzarea iobagiei: dupa ce fu inecata in sange sherbirea se desfiintza in principiu de Iosif II in 1785; Revolutziunea franceza din 1789 transformare completa a institutziunilor Frantzei: monarhia absoluta fu inlocuita cu un regim reprezentativ privilegiile fura desfiintzate egalitatea civila shi politica stabilita in principiu; Revolutziunea din 1821 V. Zavera; Revolutziunea din 1848 (in Ardeal) cu ocaziunea unirii Transilvaniei cu Ungaria: Avram Iancu se puse in fruntea Motzilor cari rasculatzi shi indarjitzi de grozaviile Ungurilor shi Sacuilor facura din Ardeal un foc shi un lac de sange; Revolutziunea din Rusia la 1917 care resturna regimul tzarist shi dinastia domnitoare; Revolutziunea germana din 1918 care a resturnat dinastia Hohenzollernilor; Revolutziunea greaca shi cea turca din 1924 cari au inlocuit monarhia prin republica.

*revolutziúne f. (lat. revolutio ónis d. revólvere lútum a invirti inapoĭ; fr. révolution. V. bolta circum shi evolutziune). Astr. Invirtire in prejuru altuĭ corp mishcare circulara completa: revolutziunea pamintuluĭ in prejuru soareluĭ se face in 365 de zile shi vreo 6 ore. Geol. Mare surpatura saŭ schimbare in scoartza pamintuluĭ. Geom. Mishcare presupusa a unuĭ plan in prejuru uneĭ laturĭ a luĭ p. a produce un solid. Mec. Rotatziune invirtire in prejuru osiiĭ. Fig. Mare schimbare in spirite in lucrurĭ: revolutziune in arte. Mare rascoalamare rebeliune mare revolta sculare cu armele: revolutziunĭ aŭ fost: in Anglia la 1688 in Francia la 1789 (numita shi marea revolutziune) shi la 1848 in Ardeal la 1784 (supt Horea) shi la 1848 (supt Avram Iancu) in Romania la 1821 (zavera) shi la 1848. Ob. revolutzie (dupa rus. revolĭúciĭa).

revolútzie (tzie) s. f. art. revolútzia (tzia) g.d. art. revolútziei; pl. revolútzii art. revolútziile (tzii)

revolútzie s. f. (sil. tzie) art. revolútzia (sil. tzia) g.d. art. revolútziei; pl. revolútzii art. revolútziile (sil. tzii)

revolutzie

Marea Revolutzie Socialista din Octombrie

REVOLÚTZIE s. v. rascoala rasculare razmeritza razvratire rebeliune revolta.

revolutzie s. v. RASCOALA. RASCULARE. RAZMERITZA. RAZVRATIRE. REBELIUNE. REVOLTA.

REVOLÚTZIE (< lat. fr.) s. f. I. 1. (Pol.) Orice schimbare fundamentala a valorilor institutziilor politice a structurii sociale a conducatorilor shi ideologiilor unei societatzi. Gandirea contemporana despre r. este dominata de ideile marxiste: r. este mijlocul de inlocuire a claselor reactzionare shi de transferare a puterii unor clase progresiste. ◊ R. burgheza = revolutzie sociala care consta in inlocuirea puterii de stat a feudalilor cu cea a burgheziei. R. de eliberare natzionala = forma specifica a revolutziei in colonii shi in tzarile dependente care are k scop cucerirea independentzei natzionale lichidarea dominatziei politice shi economice straine. 2. R. industriala = proces de inlocuire radicala a productziei manuale manufacturiere cu productzie (de fabrica) bazata pe folosirea in masa a mashinilor. A avut loc pentru prima data in Anglia in ultimele decenii ale sec. 18 shi inceputul sec. 19 ulterior in Frantza S.U.A. Germania Japonia etc. In Romania sa desfashurat mai tarziu incheinduse in linii generale pana la sfarshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20. R. i. a instaurat in tzarile in care sa infaptuit dominatzia marii productzii capitaliste asupra micii productzii de marfuri a pus temelia industrializarii a marcat victoria relatziilor de productzie capitaliste asupra formelor de relatzii precapitaliste. Revolutzia shtiintzifica shi tehnica contemporana = proces complex contemporan de dezvoltare accelerata interdependenta a shtiintzei shi tehnicii in cadrul careia shtiintza se situeaza in fruntea progresului tehnic salt calitativ in dezvoltarea procesului cunoashterii naturii shi folosirea de catre oameni a legilor ei. R. shtiintzifica shi tehnica reprezinta una dintre caracteristicile fundamentale ale epocii contemporane care determina crearea unei baze tehnice materiale calitativ noi a societatzii. Se concretizeaza in descoperirile epocale shi marile realizari teoretice in diferite ramuri ale shtiintzelor obtzinute in special in sec. 20 precum shi in schimbarile intervenite in domeniul tehnicii k urmare a materializarii tehnice a descoperirilor shtiintzifice prin automatizarea activitatzilor introducerea shi folosirea calculatoarelor electronice stapanirea shi folosirea unor noi resurse energetice etc. Schimbarile profunde intervenite in shtiintza shi tehnica constituie premisele unei noi revolutzii industriale. R. verde ansamblu de actziuni promovate de FAO shi de Banca Mondiala incepand din anii ’60 ai sec. 20 in scopul sporirii productziei agricole in special in tzari din „lumea a treia” cu o creshtere demografica importanta shi un deficit cronic de alimente. A implicat modernizarea tehnicilor agricole prin utilizarea pe scara larga a irigatziilor a ingrashamintelor shi a produselor fito shi zoosanitare shi indeosebi obtzinerea de noi soiuri de plante shi rase de animale de mare randament shi mai bine adaptate la conditziile climatice din diferite zone ale globului. Deshi sau obtzinut unele succese spectaculoase (indeosebi o creshtere masiva a productziei de orez in unele tzari asiatice suprapopulate) in ultimul timp acest program a suscitat critici deoarece duce la creshterea poluarii mediului shi la un consum ridicat de apa. In prezent se cauta noi solutzii bazate pe principii ecologice. 3. Fig. Schimbare transformare radicala intrun anumit domeniu. 4. (Pop.) Rascoala revolta. II. (ASTR.) Mishcare de rotatzie a unui corp ceresc in jurul altui corp ceresc (ex. r. Pamantului in jurul Soarelui a Lunii in jurul Pamantului); denumirea de r. se foloseshte in scopul de a distinge aceasta mishcare de mishcarea de rotatzie a corpului ceresc in jurul unei axe care trece prin centrul sau. ◊ Perioada de r. = timpul in care un corp ceresc executa o r. completa.

REVOLUTZIA DE LA 1848 revolutzie de inspiratzie liberala shi democratica desfashurata in aproape intreaga Europa in anii 18481849. Indreptata impotriva regimurilor absolutiste intarite dupa Congresul de la Viena (18141815) revolutzia a avut caracteristici proprii fiecarei tzari dar a fost pretutindeni in coeziune cu mishcarea revolutzionara generala. A inceput mai intai in Italia (la Palermo 12 ian.) framantata de o mare diversitate de probleme de la abolirea iobagiei (in Sud shi in Regatul Neapolelui) pana la consolidarea pozitziilor burgheziei (Regatul Sardiniei) shi realizarea unitatzii natzionale. Sub presiunea insurectziilor populare au fost introduse constitutzii liberaldemocrate in Regatul Celor Doua Sicilii in Regatul Sardiniei Toscanei shi Statul Papal; in urma insurectziei antihabsburgice izbucnite in partea de N a Pen. Italice (1822 mart 1848) Lombardia shi Venetzia sunt eliberate de sub dominatzia Habsburgilor marcand totodata inceputul razboiului de eliberare. Revolutzia a cuprins curand aproape intreaga Pen. Italica (insurectziile din Parma Modena Toscana) culminand cu proclamarea republicii la Roma (9 febr. 1849) in frunte cu Mazzini shi Garibaldi. La 22 febr. 1848 revolutzia a izbucnit shi in Frantza soldanduse cu rasturnarea regelui Ludovic Filip shi a oligarhiei financiare shi cu proclamarea republicii (25 febr.). Evenimentele din Frantza au exercitat o puternica influentza asupra asupra desfashurarii ulterioare a evenimentelor in numeroase tzari din Europa. La 13 mart. 1848 a izbucnit revolutzia in Austria devenita dupa 1815 bastionul politic al reactziunii in Europa Centrala. Insurectzia din Viena (15 mart.) sa soldat cu rasturnarea regimului Metternich urmata de constituirea (17 mart.) a guvernului reprezentantzilor nobilimii shi ai burgheziei liberale deschiderea (22 iul.) a Reichstagului unicameral shi promulgarea (7 sept.) Legii privind desfiintzarea dependentzei personale (fara rascumparare) a tzaranilor. Momentul maxim al revolutziei din Imp. habsburgic a fost marcat de insurectzia de la Viena (631 oct. 1848) cand insurgentzilor shi sa alaturat o mare parte a garnizoanei din orash dar dupa lupte indarjite insurectzia a fost infranta de trupele imperiale. In cadrul evenimentelor revolutzionare din Imp. Habsburgic o mare importantza a avuto revolutzia ungara izbucnita la 15 mart. la Pesta condusa de Kossuth Lajos. Guvernul constituit in mart. 1848 desfiintzeaza iobagia shi promoveaza alte reforme democratliberale menite sa asigure dezvoltarea tzarii. Conducatorii r. nu au tzinut seama de revendicarile sociale shi natzionale ale romanilor shi slavilor ceea ce a dus la dezbinarea fortzelor revolutzionare shi la conflicte armate intre acestea. In aceste conditzii Habsburgii trec la contraofensiva impotriva revolutziei ungare facand apel la trupele croate shi ruse. Pentru respingerea atacului contrarevolutziei se creeaza (21 sept. 1848) Comitetul apararii patriei (din oct. guvern revolutzionar) in frunte cu Kossuth Lajos care la randui formeaza o armata revolutzionara care reusheshte sa pricinuiasca un shir de infrangeri armatei habsburgice shi celei croate. Insa in ian. 1849 armatele habsburgice ocupa Pesta iar guvernul revolutzionar se refugiaza la Debretzin unde Dieta proclama independentza deplina a Ungariei shi detronarea Habsburgilor. La 13 aug. 1849 revolutzia ungara este infranta de armata rusa chemata de Habsburgi in sprijinul lor. La 12 iun. 1848 a izbucnit revolutzia la Praga iar in Croatzia shi Slovenia au avut loc mishcari revolutzionare. In Germania a inceput cu insurectzia din Baden (2728 febr.) shi Hessa (11 mart.) cuprinzand apoi toate statele germane; in Bavaria regele abdica (20 mart.); numeroshi principi acorda insurgentzilor libertatzi democratice. Insurectzia de la Berlin (18 mart.) obliga pe regele Prusiei sa accepte formarea (29 mart.) unui guvern din reprezentantzii burgheziei liberale shi sa acorde o Constitutzie. Revolutzia a cunoscut o deosebita intensitate in statele germane din Vest unde procesul de dezvoltare a capitalismului era mai avansat. La revolutzia din Germania au luat parte shi K. Marx shi Fr. Engels. La 18 mai 1848 sa intrunit la Frankfurt pe Main Parlamentul german ales prin vot universal in scopul realizarii unitatzii Germaniei; aceasta actziune nu a avut sortzi de izbanda atat din cauza pozitziei nehotarate a burgheziei liberale germane cat shi din pricina nerecunoashterii de catre Austria shi principii germani a autoritatzii Parlamentului de la Frankfurt care oferea coroana imperiala a Germaniei unificate regelui Prusiei FredericWilhelm al IVlea. In urma loviturii de stat din Prusia (nov.dec. 1848) infaptuita de nobilii monarhishti sa deschis calea spre restabilirea absolutismului shi infrangerea revolutziei (iul. 1849). Speriata de amploarea mishcarii burghezia liberala germana a renuntzat la programul Revolutziei. In a doua jumatate a anului 1848 dupa insurectzia proletariatului parizian din 2326 iul. contrarevolutzia europeana sub steagurile monarhiilor coalizate a inceput contraofensiva impotriva mishcarilor revolutzionare. O noua insurectzie declanshata la Viena (6 oct. 1848) a fost reprimata cu fortza. Acelashi lucru sa intamplat cu insurectziile din Baden (sept. 1848) Dresda (mai 1849) cu revolutziile din Ungaria (aug. 1849) shi cu cele din TZara Romaneasca (sept. 1848) shi cu cele din Transilvania (aug. 1849) inabushite de armatele Prusiei Rusiei Austriei Imperiului Otoman shi de cele ale Republicii franceze. Insurectzia pariziana a contribuit la desfiintzarea iobagiei in tzarile din centrul Europei shi la abolirea unor privilegii nobiliare. In urma revolutziei burghezia shia consolidat pozitziile in tzarile din Apusul Europei iar in celelalte tzari a patruns in administratzia de stat. In TZarile Romane aparitzia shi dezvoltarea burgheziei pe de o parte mentzinerea structurilor feudale shi a privilegiilor boiereshti existentza suzeranitatzii turceshti (in TZara Romaneasca shi Moldova) shi a stapanirii habsburgice (in Transilvania) pe de alta parte au fost factorii determinantzi ai intensificarii mishcarii de eliberare sociala shi natzionala. Inceputul desfashurarii evenimentelor revolutzionare la facut mishcarea revolutzionara din Moldova (mart.) repede inabushita. Nevoitzi sa se exileze fruntashii pashoptishti au formulat in emigratzie programul revolutziei („Printzipiile noastre pentru reformarea patriei” shi „Dorintzele partidei natzionale din Moldova”) in care pe langa problema improprietaririi tzaranilor se punea shi problema crearii statului natzional roman. In TZara Romaneasca a avut loc o revolutzie la care au participat: tzaranimea meshteshugarii shi lucratorii de la orashe burghezia shi boierimea liberala. Principalii ei conducatori au fost: N. Balcescu Gh. Magheru Al. G. Golescu I. HeliadeRadulescu C.A. Rosetti Chr. Tell. Programul Revolutziei izbucnita la 9/21 iun. 1848 sintetizat in Proclamatzia de la Islaz prevedea independentza administrativa shi legislativa a tzarii egalitatea in fatza legii eliberarea shi improprietarirea tzaranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul tzarii Gh. Bibescu a abdicat conducerea revenind unui guvern provizoriu iar apoi k urmare a preponderentzei elementelor moderate unei locotenentze formata din I. HeliadeRadulescu N. Golescu shi Chr. Tell. Ingrijorat de evenimente guvernul rus a exercitat presiuni asupra Imp. Otoman k sa intervina cu fortza armata (sept.). Au fost restaurate prevederile Regulamentului Organic abolite temporar. In Transilvania problemele eliberarii sociale sau impletit strans cu cele ale eliberarii natzionale. Principalii conducatori au fost: Avram Iancu S. Barnutziu G. Baritziu E. Murgu A. SHaguna. Unirea fortzata a Transilvaniei cu Ungaria refuzul conducatorilor maghiari de a recunoashte drepturile natzionale ale romanilor iau silit pe aceshtia sa mearga pe o cale revolutzionara proprie. La Adunarea de la Blaj de pe Campia Libertatzii (35/1517 mai 1848) care a constituit punctul culminant al revolutziei in Transilvania cei peste 40.000 participantzi au adoptat programul care prevedea desfiintzarea iobagiei egalitate natzionala shi reprezentare proportzionala in Dieta administratzie justitzie Garda natzionala infiintzarea de shcoli in limba romana etc. Netzinand seama de vointza clar exprimata la Blaj Dieta nemesheasca din Cluj a confirmat la 17/29 mai 1848 incorporarea Transilvaniei la Ungaria ceea ce a provocat dezbinarea fortzelor revolutzionare romane shi maghiare fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat cetele motzilor transformandule intro oaste tzaraneasca cu care a aparat regiunea Muntzilor Apuseni impotriva oshtilor nobilimii maghiare. Abia la 2/14 iul. 1848 in urma staruintzelor lui N. Balcescu a fost incheiat proiectul de pacificare prin care se punea capat ostilitatzilor intre cele doua tabere. Era insa prea tarziu deoarece in aug. 1849 revolutzia maghiara a fost infranta de trupele habsburgice shi ruse. Deshi infranta Revolutzia de la 1848 in TZarile Romane a avut totushi urmari insemnate; a contribuit in mod esentzial la dezvoltarea conshtiintzei natzionale a poporului roman shi a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvoltarii societatzii: problema agrara a eliberarii sociale a egalitatzii in drepturi a unirii celor trei tzari romane in cadrul fruntariilor unuia shi aceluiashi stat a libertatzii shi independentzei natzionale.

REVOLUTZIA DIN 19051907 DIN RUSIA ansamblu de actziuni k urmare a crizei economice din 19001903 agravata de pierderile suferite in Razboiul RusoJaponez (19041905). A inceput prin manifestatzia pashnica din 9/22 ian. 1905 de la SanktPetersburg reprimata violent („Duminica sangeroasa”) careia ia urmat in primavara shi vara anului 1905 mari greve politice in principalele centre industriale shi puternice rascoale tzaraneshti in regiunea Volgai. Au avut loc framantari in randurile armatei culminand cu rascoala din iun. 1905 a marinarilor de pe cuirasatul „Potemkin” din flota Marii Negre. Revolutzia ishi propunea rasturnarea tzarismului confiscarea pamanturilor moshiereshti ziua de munca de opt ore. In toamna lui 1905 mishcarea revolutzionara sa extins in toata tzara creanduse detashamente de muncitori inarmatzi. In oct. in urma unei puternice geve generale tzarul Nicolae II a dat la 17/30 oct. un manifest in care fagaduia satisfacerea unor revendicari generaldemocratice shi convocarea Dumei de Stat. Mishcarile au continuat culminand cu insurectzia armata din dec. 1905. Dupa infrangerea ei la Moscova revolutzia a intrat in declin fiind pana in 1907 inabushita.

REVOLUTZIA DIN ANGLIA de la 16421649 revolutzie de insemnatate europeana in urma careia in Anglia a fost instaurat un regim politic cel al prosperitatzii generale (Commonwealth). A fost indreptata impotriva regimului absolutist care in timpul regilor Iacob I shi Carol I din dinastia Stuart trecea printro adanca criza sociala. Lupta opozitziei (reprezentata de burghezie noua nobilime shi o parte a tzaranimii) a imbracat un veshmant religios (puritanismul) Parlamentul fiind principalul ei centru organizatoric shi politic. Revolutzia a inceput in conditziile agravarii conflictului dintre rege shi Parlament k urmare a persecutziei puritanilor shi a razboiului impotriva Scotziei protestante rasculata in 16371638. Carol I a convocat dupa o intrerupere de 11 ani (16291640) Parlamentul (intre 13 apr. shi 5 mai 1640 Parlamentul scurt shi intre 3 nov. 1640 shi 20 apr. 1653 Parlamentul lung) cerandui sa aprobe alocarea unor sume de bani pentru continuarea razboiului impotriva Scotziei Parlamentul lung a conditzionat acordarea sumelor cerand unele masuri indreptate impotriva absolutismului (desfiintzarea impozitelor create de rege intre 1629 shi 1640 lichidarea tribunalelor extraordinare regale shi bisericeshti stabilirea principiului responsabilitatzii puterii executive in fatza Parlamentului) care lau determinat pe regele Carol I sa inceapa razboiul impotriva Parlamentului. In timpul primului razboi civil (16421646) sa adancit revolutzia. Resursele Parlamentului bazate pe principalele porturi shi pe regiunile din S shi E erau mult mai mari decat cele ale regelui care avea sprijinul regiunilor rirale din N shi V. In prima etapa a razboiului armata Parlamentului a suferit infrangeri; reorganizata de O. Cromwel armata „noului model” (al carei nucleu la constituit detashamentul de cavalerie numit „coastele de fier” format din tzaranime shi mica nobilime) a obtzinut victorii decisive asupra armatei regelui la Marston Moor (1644) shi Naseby (1645). In desfashurarea evenimentelor sau cristalizat in tabara revolutzionara unele grupari shi curente politice radicale (in special in randul armatei) care doreau sa dezvolte revolutzia pana la egalitatea sociala (levellerii). Dupa tratative infructuoase cu Parlamentul regele dezlantzuie in 1648 al doilea razboi civil cu ajutorul marii nobilimi shi al scotzienilor. Este infrant la Preston (1648) de armata revolutzionara condusa de Cromwell. Regele Carol I a fost judecat condamnat shi executat. iar monarhia shi Camera Lorzilor lichidate. La 19 mai 1649 a fost proclamata republica. V. shi Marea Britanie.

REVOLUTZIA DIN OCTOMBRIE insurectzie armata declanshata la Petrograd in noaptea de 24/25 oct. (6/7 nov.) 1917 in cursul careia fortzele revolutzionare (muncitori soldatzi shi marinari) din orash ocupa principalele institutzii guvernamentale iau cu asalt (26 oct./8 oct. 1917) Palatul de Iarna shi aresteaza Guvernul provizoriu (constituit in febr. 1917 in conditziile existentzei dualitatzii puterii in Rusia) care reprezenta interesele burgheziei. Congresul II General al Sovietelor de deputatzi ai muncitorilor shi soldatzilor din Rusia (2627 oct./89 nov. 1917) proclama instaurarea puterii sovietice k forma a dictaturii proletariatului. Congresul adopta totodata Decretul asupra pacii shi Decretul asupra pamantului shi formeaza primul guvern sovietic Consiliul Comisarilor Poporului in frunte cu V.I. Lenin. Din oct. 1917 shi pana in febr. 1918 revolutzia sa extins in intreaga tzara. R. din O. a creat conditziile instaurarii in Rusia a unui sistem comunisttotalitar insotzit de teroare shi de pierderea a milioane de vietzi.

REVOLUTZIA DIN TZARILE DE JOS prima revolutzie din Europa desfashurata intre 1566 shi 1609 in TZarile de Jos aflate in stapanirea Spaniei. Cu un caracter antifeudal shi de eliberare natzionala de sub dominatzia absolutismului spaniol revolutzia a imbracat forma luptei impotriva Bisericii catolice sprijinul principal al Spaniei in TZarile de Jos shi sa desfashurat sub steagul calvinismului. A inceput cu rascoala populara din 1566 cunoscuta in istorie de rascoala iconoclasta reprimata de armata spaniola comandata de regele de Alba care a instaurat un regim de teroare sangeroasa impotriva caruia a luat nashtere o puternica mishcare de partizani care sa generalizat. in 1572. Speriata de proportziile revolutziei o parte a marii burghezii au trecut puterea in provinciile Olanda shi Zeeland printzului Wilhelm de Orania (Wilhelm Taciturnul). La sfarshitul deceniului al optulea al sec. 16 au avut loc rascoale populare shi mishcari tzaraneshti shi in sudul TZarilor de Jos la Bruxelles Gand Ypres Anvers sh.a. unde au fost create „comitetele celor 18” organe revolutzionare ale revolutziei. Nobilimea orashenimea shi clerul catolic din provinciile din S temanduse de revolutzie au constituit „Uniunea de la Arras” (1579) shi au cazut la intzelegere cu Filip II regele Spaniei ramanand sub stapanirea lui. In acelashi an provinciile din N (Holland Zeeland Frisia shi Utrecht) au incheiat „Uniunea de la Utrecht” la care au aderat shi orashele din Flandra shi Brabant in frunte cu Gand; pe baza acestei uniuni sa constituit in 1581 „Republica Provinciilor Unite” care dupa numele celei mai mari provincii a fost numita in mod curent dupa 1609 Olanda recunoscuta in mod formal de Spania in 1609 iar pe plan european prin Pacea westfalica (1648).

REVOLUTZIA FRANCEZA revolutzie desfashurata intre 1789 shi 1794 care a avut k scop abolirea structurilor vechiului regim. A izbucnit in conditziile agravarii situatziei economice a populatziei ale progresului ideii de natziune ale necesitatzii acute de creare a unei pietze natzionale. Preludiul revolutziei la constituit convocarea Starilor Generale (5 mai 1789). Deputatzii starii a treia din Adunarea Statelor Generale sau declarat constituitzi in Adunarea Natzionala apoi in vederea elaborarii unei constitutzii in Adunarea Natzionala Constituanta (9 iul. 178930 sept. 1791). In fatza masurilor represive care le pregateau nobilimea shi regele insurgentzii parizieni au luat cu asalt Bastilia simbolul absolutismului regal shi al arbitrarului sau (14 iul. 1789 data devenita sarbatoare natzionala a poporului francez). Adunarea Constituanta a votat desfiintzarea privilegiilor feudale (4 aug. 1789) a adoptat Declaratzia drepturilor omului shi ale cetatzeanului (26 aug. 1789) shi o noua Constitutzie (3 sept. 1791). Aceste realizari impreuna cu reformele administrative judecatoreshti fiscale shi bisericeshti au favorizat dezvoltarea structurilor capitaliste. Sub presiunea insurectziei natzionale de la 10 aug. 1792 Adunarea Legislativa (1 oct. 179120 sept. 1792) a suspendat monarhia shi a aprobat instituirea Comunei insurectzionale (Comuna din Paris) o adevarata putere de stat populara. In perioada aug.sept. 1792 cunoscuta in istoria revolutziei sub numele de prima teroare parizienii sub conducerea Comunei insurectzionale au impus instaurarea democratziei politice. In fatza primejdiei provocate de invadarea Frantzei de catre armatele austroprusiene precum shi de tradarea generalilor monarhishti Comuna insurectzionala a declarat „patria in primejdie”. Armatele franceze au infrant la Valmy (20 sept. 1792) armatele invadatoare. La 21 sept. 1792 Conventzia Natzionala (20 sept. 179226 oct. 1795) care luase locul Adunarii Legislative a proclamat Republica. In cadrul Conventziei Natzionale sa reliefat doua tendintze principale: partidul moderat al girondinilor shi cel radical al montagnarzilor condushi de iacobini: intre ele se afla masa deputatzilor independentzi poreclitzi „campia” sau „mlashtina”. Lupta dintre cele doua tendintze a atins apogeul in timpul procesului regelui Ludovic XVI care cu toata opozitzia girondinilor a fost condamnat la moarte shi executat (21 ian. 1793). Intreaga Europa cu exceptzia catorva state sau coalizat impotriva Frantzei republicane. Infrangerile de pe front tradarea generalului Dumouriez scumpirea vietzii shi izbucnirea rascoalei contrarevolutzionare din Vandeea au provocat sfarshitul guvernarii girondine. In urma insurectziei din 31 mai2 iun. 1793 a fost instaurata dictatura iacobinilor girondinii fiind exclushi din Conventzie iar unii dintre ei executatzi. Perioada dictaturii iacobine (2 iun. 179327 iul. 1794) cunoscuta sub numele de „teroarea iacobina” a constituit punctul culminant al revolutziei. In timpul acestei dictaturi au fost desfiintzate fara rascumparare servitutzile feudale au fost introduse pretzuri maximale a fost instituit invatzamantul elementar gratuit. Iacobinii au infrant rascoala din Vandeea shi pe cea a federatzilorregalishti au creat o armata natzionala de peste 600.000 de oameni care a alungat din tzara armatele interventzioniste. Comitetul Salvarii Publice creat la 5 apr. 1793 a concentrat in mainile intreaga putere executiva. Teroarea a impus pentru o vreme economia dirijata in directzia sprijinirii efortului de razboi shi salvarii republicii. Inlaturarea moderatzilor condushi de Danton cat shi a extremishtilor de stanga in frunte cu J. Roux shi Hébert au slabit considerabil baza sociala a dictaturii iacobine ushurand sarcina marii burghezii care a organizat lovitura de stat din 9 thermidor (27 iul. 1794). Robespierre SaintJust shi partizanii lor au fost ghilotinatzi (28 iul. 1794). Prin venirea la putere a marii burghezii revolutzia era terminata.

REVOLUTZIA RUSA DIN FEBRUARIE 1917 izbucnita pe fondul contradictziilor regimului tzarist agravate de infrangerile din razboi a rasturnat tzarismul marcand inceputul transformarii razboiului in razboi civil. In fruntea mishcarii sa aflat partidul bolshevic. Inceputul revolutziei la constituit greva muncitorilor de la uzina „Putilov” din Petrograd sub lozincile „Paine” „Jos razboiul” „Jos absolutismul” (18 febr./3 mart. 1917). La 24 febr./9 mart. a avut loc o mare demonstratzie care sa transformat la 25 febr./10 mart. in greva politica generala iar la 26 febr./11 mart. in insurectzie. La semnalul insurectziei din Petrograd in intreaga shara sau constituit sovietele de deputatzi ai muncitorilor shi soldatzilor organe ale dictaturii proletariatului shi tzaranimii. Comitetul Executiv al Sovietelor din Petrograd in conducerea caruia precumpaneau menshevicii shi socialishtii revolutzionari a acceptat k guvernul sa fie format de Comitetul provizoriu al Dumei de Stat (constituit in 27 febr./12 mart.). La 2/15 mart. a fost format Guvernul provizoriu iar tzarul Nicolae II a abdicat shi a fost arestat. In tzara sa creat o situatzie politica instabila caracterizata prin dualismul puterii: dictatura burgheziei exercitata de Guvernul provizoriu shi dictatura bolshevica exercitata prin Sovietele de deputatzi ai muncitorilor shi soldatzilor. Intors din imigratzie Lenin a elaborat „Tezele din aprilie” in care a formulat planul etapelor urmatoare. In perioada dualitatzii puterii bolshevicii au desfashurat o propaganda incisiva in vederea cuceririi maselor organizand marile demonstratzii de la 18 iun./1 iul. shi 4/17 iul. 1917 sub lozinca „Toata puterea in mainile sovietelor”. Dupa reprimarea in sange a demonstratziilor din iul. dualitatea puterii a luat sfarshit intreaga putere fiind preluata de guvernul provizoriu condus de Kerenski care a fost rasturnat de Revolutzia din Octombrie.